15 noiembrie 2011

BASESCU SI BOC STIAU DE 6 LUNI DESPRE DIJMELE LUI APOSTU, DAR GUVERNUL A POMPAT INTR-UNA BANI LA CLUJ

Traian Băsescu a dezvaluit, ieri seara la TVR, ca de şase luni detinea informaţii despre subiectul "Curoptie in Primaria Cluj", pe care le ştia inclusiv premierul. Seful statului a precizat că există informaţii şi despre alte cazuri din alte judeţe, din mai multe partide. "Informaţii că ceva ar fi în neregulă acolo sunt de vreo şase luni", a afirmat Traian Băsescu, care a sustinut ca "în mod categoric" primise informaţiile şi premierul Boc. Ca atare se pune o intrebare logica: daca se cunosteau informatii privind dijmuirea banilor publici la Cluj de catre Sorin Apostu, de ce Guvernul a pompat intr-o veselie bani acolo?

 
Chestionat in privinta declaratiilor lui Traian Basescu, Emil Boc s-a facut ca ploua. Astfel, premierul a spus că la nivelul sau se primesc doar "informaţii cu caracter general" despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete: "La nivelul premierului primeşti doar informaţii cu caracter general despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete, pe persoane. Niciodată premierul sau alt demnitar al statului nu ştie asupra cărei persoane se emite un mandat de ascultare sau ceva de acest fel. Aceste lucruri aparţin de autorităţile abilitate ale statului din justiţie".

BOC, SCUZAT DE BASESCU: "Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap"
Interesant este ca Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca si in alte administratii publice din tara autoritatile locale iau spaga si din acest motiv vor mai fi arestari de primari sau de sefi de Consilii Judetene. "Nu numai legat de Cluj sunt informaţii. Da, sunt şi vă asigur că nu-i iartă nimeni. Destui... Nu numai de la PDL, slavă Domnului, nu e numai PDL, în administraţie. Este vorba, în mod deosebit, de administraţia locală, unde de multe ori li se pare (n.r. - alesilor locali) că dacă au un contract trebuie să aibă şi ei partea lor din acel contract. Sunt informaţii şi despre alte judeţe. Ca şef de stat, eşti informat cu privire la actele de corupţie. Mai ales că este unul din obiectivele majore - culegerea de informaţii legate de corupţie, şi pentru SRI şi pentru Doi şi-un sfert şi pentru toate instituţiile statului. ", a declarat Băsescu, care a recunoscut ca dosarul de la Cluj loveşte în imaginea lui Boc, dar "nu numai a premierului".
Cu toate ca a lasat sa se inteleaga ca Boc stia de actiunile lui Apostu, Basescu a incercat sa-l spele pe premier: "Nu îmi poţi pune mie în spate responsabilitatea pentru ce a făcut chiar şi un prieten al meu, cu care nu stau zi de zi. Dacă Boc ar fi stat zi de zi cu Apostu, probabil că ar fi trebuit să ştie. Dar Apostu e acolo, premierul e aici. Numai de Apostu nu-i ardea premierului cu ce a avut pe cap".

 
BASESCU ZICE CA NU IARTA CORUPTII, BOC SUGEREAZA CONTRARIUL
Surprinzator, in timp ce Basescu a asigurat ca pe cei de teapa lui Sorin Apostu "nu-i iarta nimeni", premierul Boc a sugerat ca cei inculpati pentru acte de coruptie pot fi achitati. "Justiţia îşi urmează cursul, orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi asta înseamnă funcţionarea statului de drept", a spus Boc.

14 noiembrie 2011

WIKILEAKS: Geoana tete-a-tete cu Basescu de 2 x, in secret, inainte de suspendarea din 2007. El le-a spus americanilor ca partidul "l-ar omori” daca afla.

”Ambasadorul, insotit de Polcouns, s-a intalnit, pe data de 20 aprilie, cu liderul PSD Mircea Geoana. Intalnirea a fost la cererea lui Geoana. El a inceput prin a declara ca si-a dat toata silinta sa gaseasca o solutie amiabila prin care sa nu se ajunga la suspendarea presedintelui Basescu”, se arata intr-o telegrama din 2007 clasificata Confidential. Geoana le-a spus americanilor ca s-a intalnit in secret cu Basescu de doua ori, pe propriul risc, si ca oamenii din partid ”m-ar omori” daca ar afla de intalniri”. Subiectul telegramei: ”Liderul PSD Mircea Geoana despre suspendarea presedintelui: Sunt number one astazi in Romania!”.
Potrivit telegramei, Geoana a mentionat ca negocierile s-au concentrat pe trei teme majore, ”inclusiv o intelegere ca PSD sa renunte la actiunea de suspendare a presedintelui in schimbul unor scuze publice din partea presedintelui, in care sa spuna ca - fiind bine intentionat - actiunile sale au intrecut, poate, masura; presedintele ar mai fi trebuit de asemenea ”sa garanteze” ca a auzit mesajul Parlamentului si sa promita sa implice Parlamentul intr-un mod pozitiv.”
Reprezentantii ambasadei SUA la Bucuresti noteaza: ”Ultima parte a intelegerii, potrivit lui Geoana, ar fi fost acceptarea unui ”Mare Proiect National”, care sa includa un efort de revizuire a constitutiei, introducerea votului uninominal, descentralizarea functiei publice, un plan accelerat de investitii in autostrazi, infrastructura si de crestere a capacitatii de absorbtie a fondurilor UE. Telegrama il citeaza pe Geoana, care ar fi spus ca ”scopul intelegerii ar fi depolitizarea administratiei publice si transformarea ”energiei negative” a suspendarii in ceva pozitiv.”
Potrivit telegramei, ”ambasadorul i-a multumit lui Geoana pentru informatii, si a precizat, despre vizita la Washington planificata de Geoana, ca perceptia este esentiala: nu doream sa dam impresia ca Washingtonul a avut un rol in ceea ce tocmai s-a petrecut, ca optam intre doua parti si ca intervenim pentru victoria cuiva. Geoana a raspuns ca intelege bine sensibilitatile legate de vizita, ca nu se grabeste sa mearga la Washington si ca a dorit ca prietenii si aliatii sai sa-i asculte mesajul in mod direct.(…) Geoana a incheiat - desi in mod evident dezamagit - ”Renunt la vizita. Pot sa pun mana pe telefon oricand si sa-i sun pe JD si pe Dan Fried”.
Potrivit telegramei, ”Geoana a adaugat ca este de departe mai bun decat oricare alt expert in probleme de politica externa din cabinetul Tariceanu si ca doreste sa-si puna expertiza in slujba Romaniei. Geoana a spus de-a dreptul: ”daca va simtiti mai confortabili cu alta echipa la guvern, capabila sa demonstreze ca proiectele transatlantice continua” , atunci el e gata sa se implice ”chiar daca nu e in interesul meu”.
Reprezentantii ambasadei mentioneaza ca ”Geoana a precizat ca i-ar fi mult mai usor ”sa se relaxeze avand telecomanda guvernului in mana, asa cum fac astazi”.
In final, se mai arata in telegrama, ”Geoana a remarcat ca n-ar mai trebui tratat ca ”baiatul rau” al Romaniei, adaugand, ”Sunt numarul unu in Romania astazi, si sunt indreptatit sa-mi folosesc puterea”. Intr-o alta telegrama, trimisa in 2009, in urma unei intalniri intre Mircea Geoana si doi reprezentanti ai ambasadei SUA la Bucuresti, Mircea Geoana se lauda astfel: ”Viziunea mea este mai mare decat a lui Basescu”.

MACOVEI IN SPATELE ATACULUI "DIE WELT" LA UDREA?

Editorialul din cotidianul german "Die Welt" în care se spune despre Elena Udrea că este „carieristă, coruptă şi calcă în străchini” agita apele in PDL. Mai multi membri ai partidului de guvernamant sustin ca articolul este unul comandat de ex-ministrul Justitiei, Monica Macovei.
Unul dintre motivele care conduc la aceasta idee este acela ca autorul atacului la Elena Udrea este Thomas Roser, un jurnalist german apropiat de Monica Macovei, pe care aceasta l-a cunoscut când era ministru al Justiţiei. Dovada legăturilor dintre Macovei şi Roser este şirul lung de articole laudative scrise de jurnalistul german despre fostul ministru al Justiţiei, in care aceasta apare ca "varf de lance impotriva coruptiei":
Surse din PDL spun ca Monica Macovei este un vechi practician al "cumpărării" de jurnalişti, ea procedand la fel şi în momentul în care era ministru al Justiţiei în România. Aceleasi surse sustin ca si în acest moment, jumătate din redacţiile României Libere şi Hotnews se ploconesc darnicului fost ministru al Justiţiei.
De ce ar fi comandat Monica Macovei un articol in "Die Welt" impotriva Elenei Udrea?
Din trei posibile motive, spun aceleasi surse:
1) Din gelozie feminină faţă de Elena Udrea.
2) Ca răspuns la declaraţia Elenei Udrea care i-a propus să candideze la Primăria Capitalei – Macovei a simţit că ar fi fost împinsă într-o bătălie pe care n-o poate câştiga.
3) Ca o metodă de a-i aplica o lovitură Elenei Udrea, văzută ca principal apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu, post pe care-l ţinteşte şi ea.
Culmea, prima preluare din "Die Welt" în presa românească in care Elena Udrea este facuta praf aparţine tot jurnaliştilor fideli Monicăi Macovei, adica siteului Hotnews gestionat de fostul sef de cabinet al ex-ministrului Justitiei, Dan Tapalaga (http://www.hotnews.ro/stiri-international-10640011-die-welt-despre-elena-udrea-calcatul-strachini.htm)

10 noiembrie 2011

GEOANA VA FI DAT AFARA DIN PSD SI NUMIT PREMIER DE PDL

Ancheta DNA de la Cluj si scandalul din PSD sunt direct legate. Retinerea lui Apostu are ca scop indepartarea lui Emil Boc de la sefia Guvernului, tinand cont de faptul ca el a garantat pentru edilul clujean. In locul lui Boc, va fi numit premier Mircea Geoana, care va fi dat afara din PSD si va pierde sefia Senatului.... La Senat va fi numit presedinte interimar senatorul PDL Petru Filip.
Dupa ce va fi dat afara Geoana se va indrepta catre Partidul Initiativa Nationala (PIN), formatiune care va intra in Uniunea Social-Progresista - denumire deja inregistrata la finele lunii octombrie de apropiatul de Geoana, filo-rusul Cozmin Gusa si de sefa PIN, Lavinia Sandru. Cei doi vin cu brandul si cu schemele doctrinare in ajutorul USP, dar si cu sustinerea lui Traian Basescu.
Marean Vanghelie a discutat deja cu Geoana, si s-a angajat ca vine cu sustinere logistica (militantii din sectorul 5 pt Bucuresti si Ilfov) si ceva finantare.
Deja s-a format un grup parlamentar pro-Geoana, de circa 10 senatori si deputati PSD, care au intrat in discutii cu UNPR. Diaconescu si Sarbu de la UNPR au negocieri discrete cu grupul Geoana si s-a batut palma ca UNPR si PIN-ul lui Geoana sa formeze viitoarea USP, o noua alianta, de centru-stanga, care se va bate pe 50% din electoratul PSD, urmarind obtinerea a minim 15% din voturi.
Pe viitor, USP il va propune pe premierul Geoana la presedintie, pe Vanghelie la primaria Bucurestiului, pe Diaconescu prim-ministru.

8 noiembrie 2011

RIDICARILE/BLOCARILE AUTOVEHICULELOR PARCATE/STATIONATE NEREGULAMENTAR SUNT ILEGALE

Fiecare Consiliu Local din Bucuresti (n.r. - cu exceptia sector 5) si din mai multe municipii resedinta de judet au adoptat cate o Hotarare de Consiliu Local prin care au aprobat un Regulament privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului/municipiului respectiv.
Prin aceste Regulamente se prevede, in general, ca ocuparea abuzivă a domeniului public de către un deţinător al unui vehicul/remorcă, atrage blocarea/ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului/remorcii stationat neregulamentar la o societate comerciala desemnata, prin licitatie, de catre fiecare Primarie.
Conform Hotarilor de Consiliu Local respective, această masură (blocare/ridicare) se ia - in conformitate cu Regulamentele aprobate de Consiliile Locale - de către organele Direcţiei Generale de Poliţie Comunitară din Sector/Municipiu, din oficiu, sau la sesizarea în scris sau telefonic facuta de titularul autorizaţiei de parcare catre Dispeceratul Primăriei de sector/Municipiu sau catre Direcţia Generale de Poliţie Comunitară a fiecarui sector/municipiu.
Fiecare Regulament contine anexe in care sunt prezentate modelele “Proceselor verbale de ridicare/blocare”, modelele “Notelor de constatare pentru stationarea (parcare) neregulamentara a autovehiculelor” pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului/municipiului. Conform Regulamentelor respective, cei care intocmesc acele documente sunt ... politistii comunitari.
Numai ca din iulie 2010, Politia Comunitara a disparut si, in baza Legii nr. 155/2010, a aparut o noua structura: Politia Locala!
Ca atare, incepand din iulie 2010, toate Hotararile de Consiliu Local prin care se aprobau Regulamentele privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului, trebuiau actualizate, in sensul abilitarii Politiei Locale sa ridice/bocheze autovehiculele stationate neregulamentar. Insa acest lucru nu s-a intamplat!.
Astfel, desi ridicarea o face in prezent Politia Locala, cei delegati prin HCL sa ridice/blocheze autovehiculele stationate neregulamentar sunt agentii de la Politia Comunitara, o structura care nu mai exista!
Ca atare, toate procedurile privind ridicarile de autovehicule stationate neregulamentar pot fi atacate in instanta pentru a se constata nulitatea absoluta a acestora.

Nota: Cu toate ca nu s-au facut modificarile HCL privind blocarea/ridicarea autovehiculelor stationate neregulamentar, la ora actuala “Comunicarile de ridicare/blocare a autovehiculelor” si “Dispozitiile de blocare/ridicare” din toate sectoarele au antetul Politiei Locale de sector si sunt completate de politistii locali, desi cei imputernici prin HCL sa le intomeasca sunt politistii comunitari!
Prefectii trebuiau sa se autosesizeze si sa atace in contencios administrativ respectivele HCL care nu au fost actualizate, dar produc efecte. Insa nu au facut-o!

7 noiembrie 2011

POVESTEA AURULUI ROMANESC

Descoperă.ro a început să publice, în sectiunea „Maratoanele Descoperă”, povestea aurului. Serialul cuprinde episoade despre istorie, proprietăti, tehnologii, folosire, simboluri, semnificatii, zăcăminte, producători, viitor, dar si o "Poveste a aurului romanesc" pe care portalul investigatie.weebly.com o prezinta astazi.

Istorie în colb de aur
Istoria căutării şi prelucrării aurului în spaţiul carpato-danubiano-pontic este una deosebit de veche - preistorică. Puţini români ştiu că ţara lor a avut şi încă are unele dintre cele mai mari rezerve de minereuri aurifere între toate ţările lumii. De la împăraţi persani şi romani, la împăraţi habsburgi, de la lideri comunişti până la proiecte miniere moderne dezvoltate de companii internaţionale, saga metalului galben pare a fi departe de sfârşit.
Pe baza mai multor studii detaliate, se poate afirma că exploatarea aurului din zăcămintele de la Roşia Montană, Căraci şi Câinel, a început încă din timpuri preistorice.
Între popoarele antice, primii care au fost atraşi ca un magnet de aurul dacilor nu au fost romanii, aşa cum se crede în mod obişnuit, ci primele triburi de greci, care, în migraţia lor spre teritoriul de astăzi al Greciei, au trecut prin Munţii Apuseni, unde au jefuit zăcămintele de aur local, din care şi-au făurit monede. Unele studii istorico-lingvistice au sugerat chiar că termenul vechi grecesc pentru aur - khrūsos - ar veni de la numele Crişurilor, râurile noastre care străbat ţinuturile aurifere. Alte cercetări susţin că primele monede de aur greceşti conţineau acelaşi tip de aur cu cel extras şi astăzi din Apuseni.
Pe lista invadatorilor ahtiaţi după aurul din Apuseni au urmat, la rând, străvechii perşi. Herodotus, Părintele Istoriei, relata în scrierile sale cumm împăratul Darius, fiul lui Hystaspes, stăpânitor al tuturor perşilor, a pornit război împotriva triburilor dacice ale agatârşilor, care locuiau în Munţii Apuseni, îndeosebi pe malurile Mureşului de astăzi, pentru a-i jefui de aur, fiindcă această ramură a daco-geţilor se desfăta în podoabe de aur.
Faima minelor de aur ale Daciei a străbătut, astfel, Antichitatea până în epoca dominată de prezenţa Imperiului Roman. În lumea antică, aurul era adevăratul motor care grăbea căderea unei civilizaţii sau dezvoltarea alteia. Primele încercări de cucerire a minelor aurifere ale dacilor au apărut încă din perioada împăratului Domiţian. Dar cucerirea a fost desăvîrşită de Traian.
Acesta din urmă era ambiţiosul fiu al unui comandant de legiune de origine hispanică (celtiber). Ajuns, în cele din urmă, împărat, datorita calităţilor sale militare, Traian moşteneste o Romă sărăcită de cheltuielile fără măsură ale lui Domiţian şi ai cărei cetăţeni erau înglodaţi în datorii. Veştile despre aurul din munţii dacilor nu mai reprezentau de multă vreme o noutate. Pentru Imperiul Roman, ajuns aproape de apogeul politicii sale expansioniste, cucerirea Daciei şi instalarea legiunilor în munţii săi ar fi reprezentat un fapt de maxim interes strategic. Aceasta deoarece, pe lângă jefuirea strămoşilor noştri de aurul şi argintul strânse în generaţii, Roma ar fi stabilit astfel, la graniţa de răsărit, un avanpost important împotriva atacurilor venite din partea dacilor liberi aliaţi cu popoarele iraniene precum sarmaţii, sciţii si roxolanii, după cum avea să o demonstreze mai târziu Istoria. După celebra trădare a lui Bicilis, despre care unele surse istorice spun că era un scrib grec care făcea parte dintre apropiaţii regelui Decebal, şi nu o căpetenie dacă trădătoare, spre Roma urmau să mărşăluiască mii de care încărcate cu peste 160 de tone de aur pur şi 300 tone de argint!
În cei 166 ani de ocupare romană a Apusenilor, mineritul local al aurului s-a dezvoltat prin noi metode tehnologice de extragere şi prelucrare a preţiosului metal.
Există date istorice care dezvăluie faptul că, pe întreaga perioadă a ocupaţiei romane, nu mai puţin de 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit Dacia pentru a consolida economic Imperiul Roman.
În acest scop, romanii au adus în zonă coloni de origine traco-iliră, specializaţi în prelucrarea aurului. Minele erau conduse de un funcţionar numit chiar de împărat, denumit Procurator Aurarium, a cărui reşedinţă era în Zlatna.
Mai târziu, ungurii, turcii, austriecii şi ruşii au fost exploatatori şi jefuitori ai aurului din zăcămintele noastre.
Puţini români ştiu că oraşe pe care astăzi le admiră cu un sentiment de frustrare şi invidie, oraşe precum Budapesta, Viena, Roma, Istambul, Sankt Petersburg şi Moscova, au fost construite, în măsură mai mică sau mai mare, şi cu aur extras din zăcămintele noastre. După exploatarea zăcămintelor de către romani, a urmat o perioadă de pauză de circa 1.000 de ani, după care regii maghiari, urmaţi de imperialii austrieci de origine habsburgică, au reluat jefuirea aurului din Apuseni şi Maramureş. Conform unor documente istorice, într-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de 10 tone de aur.

Misterele aurului românesc
Orice geolog cu experienţă în domeniu ne va spune că zăcămintele aurifere apar sub două forme principale: aurul de filon şi cel aluvionar. Iniţial, toate zăcămintele s-au format în straturile de pământ şi rocă, fiind dispuse în filoane. În urma procesului natural de eroziune, determinat de apa ploilor, care desprindea mici fragmente de aur şi le transporta în pâraie şi alte cursuri de apă, apărea aşa-numitul aur aluvionar. Dacii au exploatat, în prima fază, aurul aluvionar, cu ajutorul blănurilor de oaie puse de-a curmezişul râurilor. Miţele de lână ale blănurilor aveau proprietatea de a reţine micile fragmente de aur, mai grele, lăsând să treacă majoritatea celorlalte impurităţi aduse de apă.
Conform informaţiilor publicate de dr. Bogdan Constantinescu, fizician şi cercetător ştiinţific principal al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" din Bucureşti, aurul actual din Transilvania se găseşte aliat cu mult argint, până la 20% din compoziţie, fapt care-i conferă o culoare deschisă. Există, de asemenea, un obiect de aur dintr-un mormânt egiptean descoperit la Abydos, vechi de peste 4.000 de ani. Obiectul este compus din aur de culoare roşiatică, combinat cu telur şi stibiu. Telurul a fost descoperit într-un mineral din ţara noastră, fiind separat, pentru prima dată în lume, în anul 1782, din compuşii auriferi de la Săcărămb.
Am fost o ţară foarte bogată în aur, iar aurul aluvionar, de râu, se găsea în cantităţi importante în aproape toate râurile, până în perioada medievală târzie. Credeţi sau nu, dar majoritatea râurilor noastre erau, în trecut, aurifere. Argeşul, Dâmboviţa. Oltul, Siretul , Buzăul şi toate râurile din Ardeal şi Moldova aduceau cantităţi mari de aur. Dimitrie Cantemir relatează, în "Descriptio Moldaviae", despre comunităţile de ţigani care erau lăsate de voievozi să culeagă, pur şi simplu, aurul din râuri, cu condiţia ca aceştia să-i plătească în fiecare an soţiei domnitorului o dare de 5 ocale de aur (adica 5 kilograme de aur). Un călător italian prin Moldova acelor vremuri relatează despre şatre de ţigani aurari care erau obligate să plătească o dare de 15 ocale de aur, ceea ce ne face să credem că unele cursuri de apă conţineau cantitaţi mai mari de aur decît celelalte.
Cadrilaterul de Aur
Astăzi, majoritatea rezervelor naţionale de aur sunt cantonate în Munţii Metaliferi (nume deloc întâmplător pentru aceşti munţi situaţi în sudul Apusenilor), în cadrul aşa-numitului Cadrilater de Aur, o suprafaţă de aproximativ 500 kilomteri pătraţi, încadrată între localităţile Săcărâmb, Căraci, Zlatna şi Baia de Arieş.
Maximul de extracţie auriferă din acest perimetru a fost atins în perioada Imperiului Austro-Ungar. Îndeosebi în intervalul de timp cuprins între sfârşitul secolului al XVIII-lea şi anul 1918, când Ardealul a revenit unde-i era locul, adică la patria-mamă, se estimează că de aici s-a exploatat o cantitate record de aur, în ciuda mijloacelor tehnice rudimentare.
Mineritul de adâncime se practica îndeosebi în raza localităţilor Săcărâmb, Crăciuneşti, Câinel, Ruda-Bran, Căraci, Baia de Criş, Ţebea, Almaşul Mare, Zlatna, Roşia Montană, Vulcoi Corabia şi Baia de Arieş. Mineritul se făcea doar prin forţa braţelor, minereurile bogate în aur fiind desprinse cu târnăcoape din măruntaiele muntelui şi încărcate în coşuri de răchită aşezate pe catâri. Minereul era mărunţit în celebrele şteampuri cu apă, după care era colectat pe ţesături din lână sau blănuri de oaie, ca pe vremea dacilor.
Exploatarea industrializată a ceea ce mai rămas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proporţii în perioada regimului comunist. Nicolae Ceauşescu a dat un ordin strict de extragere a unor cantităţi cât mai mari de aur; dacă în perioada interbelică se extrăgeau doar doua tone de aur anual, Ceauşescu a ordonat extragerea a patru tone pe an, deşi cheltuielile finale erau de zeci de ori mai mari decît valoarea pe piaţă a aurului la acea vreme.
Revenind în prezent, la situaţia rezervelor de aur rămase în Apuseni, Maramureş sau Banat, descoperim o întreagă industrie internaţională de exploatare a aurului care se îndreaptă cu paşi mărunţi, dar perseverenţi, spre Munţii Apuseni şi care ar putea transforma România in cel mai mare producător de aur european.


3 noiembrie 2011

Ioan Rusan, fost sef al Compartimentului Anti-STASI din Unitatea speciala 0110 a DSS, despre iredentistul maghiar care vrea sa impiedice derularea proiectului Rosia Montana : "Tökes a fost agent al securitatii ungare, PE trebuie sa-l trimita acasa"

Incercarea iredentistului maghiar Laszlo Tokes, fost agent al Securitatii de la Budapesta deghizat acum in europarlamen-tar, de a bloca cu orice pret demararea proiectului Rosia Montana s-a soldat cu un esec de proportii in Parlamentul European. Folosindu-se de calitatea sa de europarlamentar ales pe teritoriul Romaniei, Tokes a insistat sa aiba o intrevedere cu Comisarul european de Mediu, slovenul Janez Potočnik, pentru a-l convinge pe acesta sa-i devina aliat in blocarea proiectului care poate insemna relansarea economica a Romaniei. Numai ca, fiind informat cu privire la jocurile straine intereselor tarii noastre pe care le face Laszlo Tokes la nivel european, oficialul sloven i-a dat cu flit fostului agent al Securitatii maghiare, comunicand-i "cu cel mai mare regret", cu ocazia undei scurte intrevederi, ca "CE nu poate şi nici nu are dreptul să interzică, per ansamblu, mineritul pe bază de cianuri, având în vedere, pe de o parte, interesele ţărilor membre şi, pe de altă parte, principiul competenţelor fiecărui stat membru".
Surse din Parlamentul european care au fost de fata la intrevederea celor doi ne-au dezvaluit in exclusivitate ca mesajul oferit de Janez Potočnik iredentistului maghiar a fost urmatorul: "Nimeni nu poate aştepta o decizie sau o implicare a Comisiei Europene în acest caz. Soarta Roşiei Montane se va decide acasă, în România, şi va fi, exclusiv, responsabilitatea autorităţilor romane. Competenţele UE se referă doar la reglementările legislative de nivel european, însă implementarea lor ţine de fiecare stat membru". Ca atare, singurul lucru pe care il poate face CE este sa vegheze daca proiectul va respecta directivele europene, Comisia neavand parghiile legale de a interzice blocarea unui proiect economic care poate genera dezvoltarea economica a unui stat membru.
Urmare a acestui esec "diplomatic", Tokes - care se impotriveste dezvoltarii Romaniei - pregateste acum terenul pentru ca o delegatie formata din iredentisti maghiari degizati in "ecologisti", sa se adreseze in calitate de "reprezentanti ai opiniei publice din Transilvania", la finele lunii noiembrie, Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European in incercarea de a pune bete in roate proiectului de la Rosia Montana.

Ioan Rusan: "Acest fost agent al unei puteri comuniste subordonate Moscovei, Laszlo Tokes, zburda de la Bruxelles la Budapesta si da lectii Bucurestiului"
Ioan Rusan, fostul sef al Compartimentului Anti-STASI din Unitatea speciala 0110 a DSS (supranumita “Unitatea anti-KGB”), a afirmat public, faptul ca europarlamentarul Laszlo Tokes, acum vicepresedinte al Parlamentului European, trebuie demis din forul legislativ european pentru colaborare cu politia politica comunista. "Din 1988, serviciul de spionaj ungar a actionat intensiv pentru formarea unor grupe conspirative speciale, formate din romani. Logica era foarte simpla si este valabila si astazi: in strainatate nu pareau reale actele anti-romanesti savarsite numai de maghiari. Tot atunci, cadrele de informatii ungare au primit directiva de a organiza clerul maghiar din Romania intr-o retea eficienta de informatii. In aceasta retea a fost incadrat si ulterior prins si monitorizat pastorul Laszlo Tökes, presedinte de onoare al UDMR si a altor organizatii iredentiste si, astazi, deputat in Parlamentul European. Cadrul de informatii din Ambasada Ungariei, Csikasu Imre, era unul dintre res­ponsabilii din decembrie 1989 cu actiunea “revolutiei” pe via Gyula-Timisoara, dupa cum am interceptat noi si am transmis si Directiei I, care lucra cazul Tökes. Sa fie foarte clar: Laszlo Tökes a fost agent al securitatii comuniste ungare, iar Parlamentul European trebuie sa-l trimita acasa. In timp ce presa il condamna pe Gica Popescu sau pe Petru Romosan, acest fost agent al unei puteri comuniste subordonate Moscovei, Laszlo Tokes, zburda de la Bruxelles la Budapesta si da lectii Bucurestiului", a declarat Rusan, care a prezentat si un angajament semnat de fostul pastor cu Securitatea romana (FOTO).
Mai mult, fostul ofiter a lasat sa se inteleaga ca si astazi Laszlo Tokes actioneaza impotriva intereselor Romaniei in calitate de agent al serviciilor maghiare: "In decembrie 1989 puterea a fost preluata chiar de catre cei pe care ii urmaream noi. O spun cu toata respon­sabilitatea: pana astazi, acesti tradatori si urmasii lor reusesc sa mentina majoritatea parghiilor de decizie in stat. Timp de 20 de ani s-a reusit identificarea tuturor lucratorilor Securitatii, la nivel global, drept “satrapi” ai poporului. Realitatea este cu totul alta. La momente istorice cruciale, ca cele de dupa 1989, serviciile de spionaj implicate, in diriguirea destinelor Romaniei, isi implanteaza reteaua de tradatori in varfurile decizionale si taie arterele organismului de securitate".

1 noiembrie 2011

"1 DIN 10 LOCALNICI DIN ROSIA MONTANA TRAIESTE CU 6 LEI/ZI. (...) ISI POATE PERMITE ROMANIA SA ALEAGA ECO-TURISMUL IN LOCUL SALVARII MIJLOACELOR DE SUBZISTENTA A LOCALNICILOR?"

"Huffington Post", unul dintre cele mai puternice portaluri media din lume, cu peste un milion de vizitatori in fiecare luna si care dispune de o retea de peste 9.000 de bloggeri, a publicat, recent, sub semnatura reputatului jurnalist Kirk Leech, o ampla analiza privind proiectul minier propus de RMGC la Rosia Montana. Trebuie precizat ca in anii 2006 si 2007 "The Huffington Post" a câştigat "Webby Awards" (n.r. - un premiu internaţional prezentat anual de către Academia Internaţională de Arte şi Ştiinţe Digital pentru excelenţă pe Internet cu categoriile din site-uri web, publicitate interactivă, on-line de film şi video, şi mobile) pentru "Cel mai bun blog de Politică". Astazi, ziarul on-line investigatie.weebly.com prezinta, in exlusivitate analiza publicata de "Huffington Post", intitulata "Poate o mina de aur sa salveze un sat?".
 
Inca din antichitate România a fost tara cu cele mai bogate mine de aur din Europa. Inainte de 1989, unul din zece romani muncea intr-o mina. Astazi, doar aproximativ 50.000 de romani mai lucreaza in industria miniera. Acum, mare parte din mineri, părăsesc tara pentru a căuta de lucru în altă parte, dupa ce majoritatea minelor s-au inchis. O mină, mai jos de satul Rosia Montana, ar putea declanşa o nouă goana dupa aur in Romania. Rosia Montana Goldmine Corporation (RMGC), un joint-venture cu Guvernul român, estimeaza rezervele de la Rosia Montana la suma de 30 de miliarde de dolari. Totuşi, această posibila inversare a averilor a fost oprită. Acum Rosia Montana se află în centrul unei controverse internaţionale iscata intre cativa proprietari de terenuri si cateva ONG-uri care sustin pastrarea identitatii culturale si majoritatea disperata a localnicilor care nu au locuri de munca si corporaţia RMGC.
Compania RMGC propune utilizarea de tehnologii ultramoderne care utilizeaza extragerea aurului din minereu sărac folosind cianura, un proces utilizat în peste 400 de mine în toată lumea, inclusiv România. Proiectul RMGC ar lăsa cea mai mare parte din sat intact, dar o parte din localitate şi unele dealuri ar putea fi forate în acest proces care ar putea crea mii de locuri de munca.
Oponenţii proietului sustin integrarea zonei Rosia Montana in patrimoniu mondial UNESCO, motivand ca acest lucru ar păstra lucrări antice pentru posteritate.
Insa in momentul de fata, cand preţul unciei de aur ar putea ajunge la 2000 de dolari, cand Romania are datorii suverane în creştere, isi poate permite aceasta tara să aleagă eco-turismului in locul salvarii mijloacelor de subzistenta al localnicilor si a stimularii economiei nationale?
Rosia Montana este acum un sat pe moarte, într-o zonă declin. Şomajul se ridică la mai mult de 80 la suta, dupa ce in anul 2006 compania miniera de stat, Minvest, si-a inchis portile. Doar jumătate din casele din Rosia Montana au apă potabila, care este adesea raţionalizată la 90 de minute pe zi. Peste 70 la suta casele din zona nu au toalete in casa. Localnicii traiesc cu un venit care se ridica la o treime din venitul mediu pe economie. Unul din zece rosieni traiesc cu doar aproximativ 6 român lei pe zi, echivalent cu 1.25 lire sterline.
Deocamdata nu există nici o dovadă a unei participări publice locale semnificative într-o campanie de relansare economica pentru Rosia Montana, in cazul in care localitatea ar urma să fie adăugata in patrimoniul UNESCO. De aceea, majoritatea localnicilor sunt în favoarea proiectului minier propus de RMGC. Din cele paisprezece localitati din zona, doar una s-a opus acestui proiect minier care poate dezvolta zona, si asta in conditiile in care cei care au votat impotriva proiectului minier au fost doar 129 de oameni. Acum, singura opozitie in demararea proiectului vine de la ONG-ul intitulat "Alburnus Maior", care a fost fondat in 2000 ca răspuns la anuntul autoritatilor de a redemara mineritul. Singura alternativa a acestui ONG este de a stimula economia locala prin agricultura ecologică, artizanat, industriile bazate pe turism şi utilizarea patrimoniului cultural al zonei. Insa, nesiguri pe proiectul "Alburnus Maior" si motivaţi de teama de necunoscut, 940 de membri initiali ai organizatiei, multi dintre ei localnici, au parasit ONG-ul, asftel ca acum acesta mai numara doar 60 de membri. Desi "Alburnus Maior" este acum o organizatie dezintegrata, ea conteaza puternic pe activişti internaţionali precum Greenpeace şi Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, doua organizaţii care s-au alăturat opoziţiei. In septembrie acest an, peste 500 de activişti, în principal din afara România, au înfiinţat o "tabără de solidaritate" în Rosia Montana pentru a se opune proiectului minier. Insa, in mod ironic, marea majoritate a populaţiei locale şi guvernul român nu au salutat acest demers civic.
În mod ironic, in tot acest timp, RGMC a cheltuit peste 11 milioane de dolari USD în domeniul cercetării arheologice şi in restaurarea arhitecturală şi-a bugetat 45 milioane dolari pentru un proiect de patrimoniu în curs de desfăşurare. Desi arheologii au descoperit anumite obiecte, acest lucru nu înseamnă că Roşia Montană va face în Lista Patrimoniului Mondial. Pentru dr. Mechtild Rössler, responsabil pentru Europa şi America de Nord a site-urilor care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, întrebarea este dacă site-ul dela Rosia Montana are o valoare universala exceptionala, "Acest lucru nu poate fi judecat în abstract. Fireşte, oamenii spun mereu site-urile lor sunt unice, dar sa unicitatea vine printr-un studiu comparativ la nivel mondial", spune dr. Mechtild Rössler, care adauga ca este putin probabil ca Rosia Montana sa fie un site atât de unic, tinand cont de faptul ca de mii de ani romanii au facut minerit.
Se poate înţelege de ce unii ar putea dori să păstreze pacea de la munte sau pur şi simplu vor sa păstreze pământ stramosesc.
Dar oamenii din Roşia Montană merită mai mult decât a trăi într-un asa-zis "muzeu" desemnat frudulos de interese din afara.