31 decembrie 2007

ULTIMA ZI A UNUI AN DEMENT

2007.. Mai sunt doar cateva ore si trece si acest an dement si plin de neprevazut. A fost un an mult prea agitat, in care uneori am uitat sa-i multumesc lui Dumnezeu si celor doua fiinte dragi din viata mea (Alexandra - fiica mea si Carmen - sotia mea) ca au fost in fiecare clipa alaturi de mine. Sper ca 2008 va fi un an mai bun, mai linistit, un an in care fiecare dintre noi vom invata sa fim mai buni.

20 decembrie 2007

UN VIS FRUMOS: 20 DECEMBRIE 1989, TIMISOARA

Astazi, 20 decembrie 2007, la Timisoara bat clopotele. Se implinesc 18 ani de cand inima Banatului devenea primul oras liber din Romania. Primul oras liber de comunism. Asa ziceam atunci. Pe 20 decembrie 1989, peste 10.000 de timisoreni s-au strans in centrul orasului si au cerut puterii comuniste de la Bucuresti sa plece. Glasul timisorenilor a fost auzit si armata a retras soldatii si blindatele in cazarmi, dupa ce vreme de trei zile a tras in demonstranti. Din 20 decembrie 1989, timisorenii au ramas in Piata Operei si au generat demonstrantiile de la Bucuresti care au condus, intr-un final, la fuga lui Ceausescu. Ce frumos a fost... E o poveste pe care nu o voi uita niciodata. Chiar credeam ca am scapat de comunisti... Acum, dupa 18 ani imi dau seama ca nu a fost decat un vis frumos tot ceea ce s-a intamplat atunci... Din pacate! Dumnezeu sa-i ierte pe cei care au murit atunci!

19 decembrie 2007

ORBAN FILAT DE UM 0215?

Cazul Orban incepe sa puta. Este exact ca si in cazul Mailat. Macel mediatic. Identic. Adica avem deja un vinovat fara sa existe o ancheta, ori un verdict definitiv si irevocabil. Asta-i realitatea. Am stat si am analizat atent cum a ajuns informatia cu accidentul lui Orban in presa. Ei bine, de pe ... un blog. De pe blogul lui GRAMO, fost colaborator la Hot News si sot de una bucata angajata la "Cotidianul" lui SOV (vezi foto), care publicase stirea inca de duminica (16.12.2007)! Asa se explica de ce stirea de pe blogul lui GRAMO a fost preluata de deontologii lui Turcescu de la "Cotidianul" si apoi de confratii lor tatulici de la "Realitatea". Care tatulici au prezentat la 3 zile dupa accident si una bucata filmuletz primit de la un amator prin intermediul cotidianului "Ziarul" (care nu a prezentat pe site-ul sau filmuletul original, ci una bucata copie de pe YouTube!!!). Interesant circuitul informatiilor in natura. Insa si mai interesant e filmuletul propriu-zis! Am zis si mai devreme, in postarea anterioara: Doamne ce profesionist a realizat filmul! Cu sharf, cu cadre pe personaje, cu alea-alea... Meserias mare "amatorul" ala cu limbaj baietas de cartier. Mi-a dat dreptate si Ion Cristoiu la "Sinteza Zilei". Numai ca acum cinci minute, cand tocmai ii laudam profesionalismul cameramanului amator si imi puneam cu totul si cu totul alte intrebari si faceam varii scenarii, Victor Ciutacu a aruncat o bomba in emisiunea "Sinteza Zilei" a lui Mihai Gadea (Antena 3). Cica filmuletul de la "Realitatea" lui SOV a fost realizat dintr-o cladire situata vizavi de locul accidentului. Care cladire - zice tot Ciutacu - ar fi o banca. Si care banca era inchisa duminica, atunci cand s-a intamplat accidentul. Si a mai zis Ciutacu una buna: l-a intrebat public pe ministrul MIRA, Cristian David (fost Troaca), daca nu cumva Orban a fost filmat de baietii de la fosta UM 0215 (actuala DGIPI)... Ops! Doare rau!
P.S.: Acum sa nu intelegeti ca-i iau partea lui Orban. N-am niciun interes sa-l apar. Categoric nu! Chiar am zis mai devreme ca Orban a fost lipsit de cohones atunci cand a ezitat sa faca public faptul ca a avut un accident rutier. Iar pentru faptul ca a fost lipsit de cohones si a ezitat sa isi asume paternitatea accidentului, ar trebui sa renunte la functia pe care o are. Ca eu vreau demnitari cu cohones! Insa pana si-o da Orban demisia (desi nu cred ca o va face) nu pot sa nu observ ca ceva e putred in Danemarca si ca totul seamana a manipulare si multa candoare... Cam asa zicea Vantu acu ceva vreme, nu?

ORBAN, ACCIDENTUL SI "REALITATEA"

Deontologii lui Vantu de la Realitatea si-a gasit un subiect de presa "exploziv": ministrul Ludovic Orban. Accidentul in care a fost implicat ministrul liberal a luat astazi o amploare extraordinara pe postul "mosit" de SOV din banii de la FNI. Si asta datorita filmuletului intrat in posesia ziarului "Ziarul" (la care este actionar dinamovistul Vasile Turcu) si transferat (intamplator!) la "Realitatea".
Desigur ca Orban a procedat incorect dupa savarsirea accidentului. In mod normal trebuia sa se duca dracului imediat la Politie, sa declare accidentul si sa ceara sa i se recolteze probe de sange pentru a demonstra ca nu a drojdit nimic. Apoi, cand a fost intervievat de presa trebuia sa aiba cohones si sa recunoasca ca a fost implicat intr-un accident. Ar fi avut de castigat mai ales ca nu abuzase nici de girofar, nici de SPP, ci s-a comportat ca un cetatean oarecare. Faptul ca nu a facut toate aceste lucruri il costa acum.
Insa mi se pare imoral ce face Realitatea: cheama tot felul de neaveniti, de deontologi, de oameni care au bube cu carul, ca sa sara la beregata lui Orban precum minerii in 13-15 iunie la studentii care protestau in Piata Universitatii. Ca om de presa care mai stie (inca!) culisele manipularii imi e tot mai clar ca cineva nu-l iubeste pe Orban. Va las pe dumneavoastra sa ghiciti cine.
P.S. Apropo de profesionalismul celor de la Realitatea. Cu ocazia prezentarii accidentului in care a fost implicat Ludovic Orban, deontologii platiti de SOV cu lefuri de boieri au realizat si un filmulet referitor la diverse accidente in care au fost implicati demnitari. M-a mirat ca pe lista maharilor care au produs accidente de circulatie si au scapat de pedeapsa nu a fost inclus si fostul procuror general al PNA, Ioan Amarie, care in anul 1994 a accidentat mortal, in orasul Dorohoi, o femeie (Maria Balinisteanu, care traversa o strada tinandu-si de mana copilul).
Cat priveste filmuletul care "dovedeste" vinovatia lui Orban, va invit sa-l vizionati. Profesionist "amatorul" ala care a realizat filmarea si le-a predat-o (pe cati bani si de ce lor si nu direct celor din trustul lui SOV?) colegilor de la "Ziarul". Le are baiatu' respectiv cu sharful, cu zoomul pe personaje, cu data, cu ora... Hehehehe!

15 decembrie 2007

Un ren al lui Moş Crăciun s-a ratacit in Noua Zeelanda


Inainte de a începe să împartă daruri pentru copiii cuminţi, Moş Crăciun trebuie să-şi recupereze un ren. Unul care s-a rătăcit pe cerul Noii Zeelande. Un fotograf amator, Alan Blacklock, reuşit să îl surpindă într-o imagine. „Renul” a prins viaţă datorită unui nor cirrus şi zbura la mai bine de 6.000 de metri înălţime.

ANDREEA MARIN A NASCUT. BANICA jr. E DE 2 X TATA

Andreea Marin a nascut astazi, la Spitalul "Panait Sarbu din Capitala, prin cezariana, o fetita in greutate de 3,250 kg si inaltime de 53 de centimetri. Asa ca de azi, Stefan Banica jr. este tata pentru a doua oara. Micuta sa va numi Ana-Violeta, in aminitirea numelui purtat de mama Andreei.

TESTAMENTUL LUI DAN IOSIF (II)

Ziarul „Interesul Public“ a decis să ofere cititorilor povestea tragicului sfârşit al celui care a fost liderul mişcării de revoltă a anului 1989, simbolul baricadei şi al Revoluţiei, Dan Iosif. Personaj controversat al evenimentelor postdecembriste, Dan Iosif şi-a conservat imaginea de dur, de revoltat şi a marcat prin prezenţa sa o parte din politicienii de astăzi ai României. Cum a murit? Cine a plătit banii pentru transportul corpului său din Siberia şi până la Bucureşti? Cine îi sunt copiii? Cum a trăit? De ce nu a ajuns măcar „baron“ al PSD? Cine i-a fost tată? Cum s-a implicat în VGB şi cine l-a ajutat cu adevărat? Cum a fost tratat un simbol al Revoluţiei şi de ce Ion Iliescu a renunţat la diplomaţia politică pentru a condamna anumite comportamente partizane tot mai pregnante în ultimul timp? A fost un om de onoare care s-a îngropat cu acele taine care nu-i aparţineau în exclusivitate. Demersul jurnalistic nu vrea să se transforme într-un capăt de probă pentru niciun dosar, ci doreste doar sa dezvaluie ultimele clipe din viata lui Dan Iosif, trairile lui, lupta sa cu boala, dar si oamenii care au fost lângă el atunci când s-a stins si oamenii care au făcut un drum Budapesta - Bucureşti doar pentru a-i aduce, din prietenie şi respect, o porţie de sarmale pentru că poftea în timpul tratamentului contra cancerului. Femeia din faţa mea are 35 de ani şi este cea lângă care Dan Iosif a stat în ultimii 17 ani de viaţă. Se numeşte Mirela Nistoroiu şi a fost de acord cu acest interviu, acordat în exclusivitate ziarului „Interesul Public“, cu scopul de a spulbera variantele abracadabrante despre anumite perioade din viaţa celui care a fost liderul baricadei de la Intercontinental.

Pare cumva împăcată, liniştită. Stăm într-o bucătărie situată la etajul opt într-un bloc din Tineretului.
„Interesul Public“: Cum vrei să începem? Cu începutul sau cu sfârşitul?
Mirela Nistoroiu:
Cu sfârşitul. Este cel mai dezbătut episod acum.
Îşi uneşte mâinile cu degete lungi şi îşi pleacă privirea.
Începe povestea cu glas moale.
Eram de cinci zile în Novosibirsk. Pe la şapte dimineaţa, ora Siberiei, s-a ridicat din pat... şi s-a dus la baie. A revenit după câteva minute şi s-a aşezat la loc.

Apoi işi ridică privirea şi mă priveşte cu ochi albaştri prin care nu vedea decât camera de acolo, din Siberia.

S-a ridicat imediat şi mi-a spus că are o durere puternică în piept. A fost pentru prima oară de când era bolnav când a spus-o pe un ton serios.
S-a îndreptat spre bucătărie. Am auzit cum a dat drumul la apă. Apoi am auzit cum a căzut.
Face o pauză mai lungă. În bucătărie se lasă o clipă tăcerea. Revine frământându-şi mâinile...

Am alergat la el. Era căzut. S-a uitat la mine încruntat şi mi-a spus să plec: „Du-te la locul tău!“. Ştiu că nu voia să-l văd că moare. Iulian l-a ridicat (n.r. - este vorba despre Iulian Ceia) şi l-a aşezat pe un scaun. I-am făcut masaj cardiac ... a mai respirat de vreo zece ori...vorbeam cu el... l-am implorat să nu plece....

Vocea Mirelei Nistoroiu este rectilinie. Nu are inflexiuni. Cearcănele mari şi vorbele şoptite mă fac să cred că nu vorbeşte cu mine, ci doar rememorează, pentru ea, acele evenimente.

Nu aţi chemat medicii?

Ba da. Am sunat la translator care i-a anunţat pe medici. Au venit foarte repede.
Au intrat la el acolo, în bucătărie. La câteva secunde au ieşit şi ne-au spus că nu mai este nimic de făcut. Am fost sfătuiţi ca din acel moment să nu-l mai atingem pentru că Miliţia era pe drum cu procuratura. Reprezentanţii autorităţilor ruse au sosit la scurt timp. L-au examinat, i-au făcut poze, EKG, după care, pentru că era demnitar şi cetăţean străin, ne-au spus că există anumite proceduri care trebuie respectate. Am cerut autopsia. Am crezut că este vina mea că a căzut şi s-a lovit. Miliţia mi-a spus că Medicina Legală nu va veni mai devreme de seara... Era cumplit... Am sunat la prietenii noştri să ne ajute. Nu puteam sta cu el acolo până seara. Într-o oră a sosit maşina de la Medicina Legală.
Care a fost diagnosticul rezultat în urma autopsierii?

Ştiu că au apărut deja fel de fel de scenarii cu privire la cauza reală a morţii.
Am văzut că au fost postate pe net şi documentele oficiale care indică ceva despre moartea lui, dar nu sunt complete. Au fost afişate două dintre cele trei documente eliberate de medicii legişti ruşi. În cel de al treilea este descrisă starea lui Dan şi cauzele morţii, precum şi finalul concluziilor cu privire la moartea sa. Dan avea metastaze în tot corpul. În rinichi, în trunchiul cerebral, pe inimă ... Cauza decesului a fost metastaza generalizată, care a provocat o intoxicaţie a organismului şi apoi o insuficienţă cardiacă. Ultimul EKG dovedeşte asta.
REPATRIEREA LUI DAN IOSIF S-A FACUT IN STIL RUSESC
Mirela Nistoroiu nu mai fumează. Din cauza lui Dan. O simt că ar fuma, dar nu cedează. Are ochii roşii, dar calmi. Ne întoarcem în Siberia, lângă coşciugul lui Dan Iosif, la poarta unei companii aeriere de chartere.
Am ajuns la această firmă care asigura transporturi aeriene VIP şi timp de 4 ore şi-au lăudat serviciile şi s-au interesat de acte. Apoi a venit lovitura: costul era de 61.000 de euro.

Aveaţi aceşti bani la voi?

Nu. Am sunat în România, la Cameră. Am vorbit acolo cu Aura Vasile şi cu Emil Cuteanu. I-am rugat să mă ajute şi să facă ceva să mă aducă repede în ţară cu Dan. Ştiu că Aura Vasile, Emil Cuteanu şi cred că sprijiniţi de domnul Viorel Hrebenciuc au avansat imediat în biroul permanent propunerea de aprobare a unui buget pentru aducerea în ţară a lui Dan. M-au sunat şi mi-au spus că aveau aprobarea pentru bani, iar Camera era dispusă să plătească. Pentru o clipă am crezut că problemele se rezolvaseră, dar... ruşii vroiau cash.
Nu aveau cont extern. Camera vroia factură. O luam de la capăt.
Bucătăria în care stau cu Mirela Nistoroiu este plină de fum.
Sora ei, Anda, fumează mult şi intervine din când în când cu aduceri aminte. Atmosfera se destinde atunci când vine vorba despre şotiile lui Dan Iosif. Sunt mii de poveşti cu acest personaj. De fiecare dată când sunt rememorate, Mirela râde cumva. Este un râs plâns, fără lacrimi. Parcă doar ridurile feţei i-ar trăda suferinţa. Continuă povestea pe un ton un pic mai personalizat, mai vioi.
Atunci l-am sunat pe Marius Vizer.
Din celălalt capăt al lumii, ne-a spus să stăm liniştiţi că lucrurile se vor rezolva imediat. La scurt timp, deputatul Karelin m-a sunat şi mi-a spus că plăteşte el totul şi să nu ne facem griji. Apoi am primit confirmarea şi de la Vizer. Nu a trecut mult timp şi în sediul companiei aviatice a sosit un domn cu o geantă. A plătit companiei suma de 61.000 de euro şi apoi a părăsit imediat incinta.
Mirela Nistoroiu zâmbeşte. Intuiesc la ce se gândeşte. Dan Iosif a rezolvat şi mort lucrurile în acelaşi fel în care solu ţiona pe vremea când trăia. Un telefon, o înţelegere verbală, un cuvânt.
Omul care a adus banii nu ne-a cerut nicio hârtie. Nu a luat nicio hârtie. A dat banii, a salutat şi a plecat. Nimeni nu m-a întrebat când sau cum o să dau banii. Gestul lor a fost peste orice... Aşa am putut să ne urcăm în avion şi să plecăm spre Moscova.

Când ai aflat că este bolnav?

Anda (n.r. - sora ei) a aflat prima... mi-a dat telefon. Nu am mai putut sta la serviciu. Am venit mai devreme acasă. A urmat o săptămână cumplită, în care mă uitam la Dan şi îmi venea să mor. Nu înţelegea de ce sunt aşa emoţionată când mă uitam la el. Toate acestea se întâmplau în perioada 6-14 octombrie 2005. Urma ziua lui...
Oricât curaj mi-am făcut, nu am putut să-i spun...
Cele două femei, Anda şi Mirela, se uită una la alta. Vor să fie precise în detalii. Are loc o discuţie scurtă despre ziua lui Dan Iosif. Mirela continuă.

L-am dus la doctorul Mihălţan.
Medicul l-a privit în ochi şi i-a spus că are neoplasm pulmonar. L-a cuprins o mare tristeţe... în ochi... avea o faţă de luat în braţe... Doctorul a început să-i spună despre ceea ce ar trebui să facă în continuare.
Apoi femeia zâmbeşte amar. Ştiu că-l vede. Nu acolo, în bucătărie, ci în cabinetul doctorului. Iar nu mai este cu noi, ci cu el.

«Unde mă trimiteţi dumneavoastră?» - i-a spus doctorului Mihălţan. Aşa am ajuns la Spitalul Militar, la secţia de Oncologie, în grija medicului Dănăilă. L-a îngrijit cu multă blândeţe şi găsea mereu un tratament pentru ameliorarea durerilor, pentru ca Dan să poată înfrunta boala mai uşor. Pe tot parcursul cât a urmat tratamentul din secţia de Oncologie a Spitalului Militar a fost foarte ascultător, dar de la prima cură de citostatice s-a văzut că îi face foarte rău. Avea o mare încredere în doctorul Dănăilă şi de aceea a urmat tratamentul standard. În momentul în care s-a ajuns la jumătatea perioadei de administrare a citostaticelor, medicul a decis că este momentul pentru radioterapie.

Mirela Nistoroiu se ridică şi deschide larg geamul de la bucătărie. Priveşte o clipă afară apoi revine şi se aşază pe scaun cu mâinile în poală. Le pun apoi pe masă, împreunate. Două riduri fine i se accentuează pe frunte, între ochi. Nu vreau să „plece“ iarăşi, aşa că plusez cu o întrebare.

Unde aţi decis să facă radioterapia?

Aveam de ales între Fundeni sau străinătate. Ni s-a spus că la Fundeni este bine, dar afară ar fi extraordinar de bine. Dan a ales Fundeniul. Avea el un patriotism dus la extrem...
Faţa Mirelei se schimbă şi un rictus îi coboară colţurile gurii. Este un coctail de amărăciune, revoltă şi deznădejde care îi schimonoseşte chipul. Pleacă capul şi continuă pe un ton care se doreşte a masca orice trăire interioară.

La Fundeni l-am cunoscut pe doctorul Barbu, cel care urma să conducă tratamentul de radioterapie. Medicul i-a spus că tumorile sunt prea aproape de inimă şi din această cauză ar fi o problemă. Una tehnică! La Spitalul Fundeni, acceleratorul de particule nu era legat la tomograful de la care ar fi trebuit să primească imaginea corectă despre punctul sau punctele de impact ale radioterapiei. De aceea, ar fi trebuit să copieze un film de radiografie şi să-l suprapună, cu ajutorul calculatorului, pentru a avea cât de cât precizie. În acel moment, Dan a aflat că tehnica spitalului era atât de riscantă încât în momentul terapiei exista posibilitatea ca muşchiul inimii să fie iradiat în momentul când s-ar fi încercat tratarea tumorii din proximitatea acestuia.

Aţi decis să vă asumaţi un asemenea risc?

Atunci l-a sunat pe prietenul său, Marius Vizer. Tot Marius îl ajutase să-şi facă şi examenul PET-CT (n.r. - analiză gen tomograf care indică la nivel celular prezenţa cancerului) şi a reuşit să-l programeze imediat la radioterapie în Budapesta.
Dan vorbea fluent maghiara, aşa că a fost încântat. Acolo a fost tratat extrem de bine. Aproape chiar protocolar, dar a refuzat constant să fie considerat VIP. La scurt timp de la începerea tratamentului, a început să se simtă groaznic. Îi ardea traheea, nu mai mânca. Daniel, un prieten bun, se ducea în România doar ca să-i aducă sarmale. Asta poftea: sarmale româneşti. Ne-am întors în martie 2007 în ţară. Pe 15 mai, ne-am întors la control în Ungaria. Medicul l-a îmbraţişat şi i-a spus că o să fie bine. Dan a înţeles să nu se aştepte la minuni. La întoarcere am luat un zbor low-cost ....
Mirela Nistoroiu izbucneşte în râs. Se uită la sora ei care începe să râdă la auzul episodului. Sunt un pic contrariat... Le privesc pe cele două femei. Mirela mă lămureşte.

Pe când eram în sala de aşteptare, mecanicii reparau avionul pe pistă. Le căzuse o parte din motor, iar ei încercau să-l pregătească de zbor. Ne-am îndreptat spre avion, timp în care mecanicii zoreau să pună şuruburile la loc, piesele... I-am zis atunci lui Dan că sper ca mecanicii să nu uite ceva nepus. El mi-a replicat răutăcios că singurul lucru care ar trebui să ne liniştească este faptul că, în primul rând, echipajul nu vrea să moară. Şi dacă ăia se urcă în avion, ne urcăm şi noi. A avut dreptate, am ajuns cu bine la Bucureşti.

Când a venit rezultatul controlului de la Budapesta?

După trei zile. Se întâmplase o minune. Potrivit filmelor, Dan nu mai avea decât o simplă metastază în capul femurului de circa şapte milimetri. Vindecarea era aproape completă. Doctorul Dănăilă era stupefiat. Atunci a decis Dan să meargă la Fundeni pentru tratarea acelei metastaze. Nu a mai vrut să continue în Ungaria, spunând că şi în România se poate trata o asemenea tumoare. Aşa a început radioterapia la Fundeni. Din păcate, a fost o decizie extrem de proastă. În a opta zi, s-a defectat aparatul. Medicul ne-a spus că dacă pierzi două zile din tratament, totul este degeaba. Ba mai mult, boala revine în forţă, dezvoltând clone la nivelul metastazei.
Cei de la Fundeni nu au putut să repare aparatul. Au trecut patru zile. Totul era pierdut. Atunci l-a sunat pe ministrul Sănătăţii şi i-a spus: <<Îi omori cu mâna ta pe pacienţi>>. Ministrul i-a replicat: «Nu, Dane. Nu merge ăla, luăm altul nou. Ce, e o problemă?». Nu au luat. Au fost doar vorbe.
Tonul femeii se înăspreşte. Ochii se măresc, iar mâinile i se strâng. Povesteşte revolta medicilor care se ocupau de tratamentul lui Dan Iosif şi care îşi vedeau munca distrusă. Rezultatele fantastice pe care Dan le obţinuse din Ungaria erau compromise. Îmi spune că au plecat apoi în concediu. Era ultimul concediu al lui Dan Iosif... Vorbele Mirelei Nistoroiu se înşiruie în povestiri despre pescuit, dureri, şotii, tratamente, copii...

Am un sentiment ciudat. Deşi sunt ziarist, iar povestea ştiu că se vinde, nu mai pot să scriu. Este o decizie bicefalică. Parcă e ceva peste mine. Renunţ. Decid să întreb sec, fără cuvinte. Doar scriu litere pe foaie, iar Mirela citeşte oblic desenul.

Avere?

Puţină. O maşină. Câteva arme... a vândut animalele pentru a mai acoperi costurile tratamentului. Oricum, costurile medicale din Siberia şi Ungaria au fost plătite de Marius Vizer, care i-a fost prieten până la capăt.

Iliescu?

Preşedintele Iliescu i-a fost părinte. Tată. Era singurul în faţa căruia roşea. Era singurul pe care l-ar fi ascultat toată viaţă şi pentru care sunt convinsă că şi-ar fi dat şi viaţa. Iliescu a fost cel care se amuza teribil de năzbâtiile lui Dan, dar care a şi dorit să-l cunoască cu adevărat.

Copii?

Doi! Anca şi Alexandru. Aşa spunea el. Pe Anca a iubit-o enorm şi spunea despre ea că este copilul care îi unge inima.

Duşmani?

Femeia se uită peste umăr, citeşte, apoi... o simt că nu vrea să-mi spună adevărul. Iar eu ştiu că îi are, chiar şi după moarte. Îmi oferă un răspuns... diplomatic.

Nu cred că a avut duşmani.
A cunoscut oameni care au vrut câte ceva de la el, dar pentru că nu au reuşit... i-au păstrat un soi de duşmănie. Cel mai mare segment era însă compus din oameni care îl invidiau pentru poziţia pe care o cucerise.
Năstase?

Cred că Năstase a fost singurul om cu care Dan a avut doar o relaţie politică. Dan reprezenta o greutate imensă în orice ecuaţie politică. Năstase a fost remarcat de Dan pentru că era un tânăr ambiţios şi cinstit într-o gaşcă de oportunişti bătrâni... (zâmbeşte cu toată gura). Oricum, Dan nu şi-a reproşat niciodată greşelile.

Revoluţionarii?

A avut un respect extraordinar faţă de cei adevăraţi. Pe aceştia i-a stimat şi ajutat foarte mult. Vorbea enorm de mult şi cu respect despre Timişoara şi Revoluţie. Îmi aduc aminte că după ce PSD-ul a pierdut alegerile (n.r. - este vorba despre alegerile din 2004) a trecut printr-o mulţime cam de 3.000 de oameni, ostili. Câţiva, mai laşi, au început să-l înjure. Niciunul însă nu a avut curajul să-l atingă. A fost momentul când am fost cea mai mândră de el şi când am văzut cu adevărat ce însemna Dan Iosif în stradă, chiar printre cei care nu-l doreau.

Mineriadele? Dan Voinea?

Pe Dan Voinea l-a crezut mereu un criminal. Din punctul lui de vedere, Voinea ar fi trebuit să-şi încheie cariera după împuşcarea Ceauşeştilor (n.r. - la vremea aceea, Dan Voinea a fost avocatul cuplului Ceauşescu, cel care ar fi trebuit să-i apere în instanţa ad-hoc constituită în incinta unităţii militare din Târgovişte). În mineriade, Dan a fost un gen de arbitru. A încercat să concilieze două hoarde: minerii şi cei care luaseră politica prea în serios şi care voiau să obţină puterea fără să treacă prin alegeri. Nu a vrut să-i răspundă lui Dan Voinea în legătură cu mineriadele pentru că îl considera nedemn şi, spunea el, „amnezic“. Iliescu nu avea nevoie de declaraţiile lui Dan. Istoria va demonstra cine i-a chemat pe mineri şi cât de controlabil era Miron Cozma. Uneori... în viaţă apar oameni care vor să te ajute cu orice preţ. Să-ţi facă un bine cu forţa. O să vedeţi ...

Iulian Ceia? Brăţările dacice?

Nu există o logică a prieteniilor. Ele doar se nasc sau mor. Ceia i-a plăcut pentru că era un tip franc, pe care l-a cunoscut întâmplător. Dan i-a dat voie să pătrundă dincolo de poartă... pur şi simplu vorbeau. Iulian a fost lângă el când şi-a dat ultima suflare. A fost cu el în cele două episoade din Siberia. Dosarul brăţărilor dacice? O prostie. Dan ar fi expus-o dacă ar fi avut aşa ceva. Nu ar fi vândut aşa ceva niciodată. A declarat în mod public prietenia cu Ceia pentru că nu şi-ar fi trădat prieteniile pentru nimic în lume. Nu făcuse nimic de care să-i fie ruşine. Ei au crezut că-l pot agăţa în acest dosar, dacă nu au avut cu ce să-l prindă până atunci. Cu dosarul ăsta este o mare problemă şi nu-mi pot explica cum un tip inteligent ca Iorgulescu s-a putut lăsa atras în aşa ceva. Dan îmi spunea că vor mai apărea alte 70 de brăţări şi că este curios dacă Iorgulescu o să le cumpere pe toate. Râdea. Spunea că e o afacere bună acum ...

Sunt obligat să închei.
Cu mult înainte de a fi spus tot ce am notat în acest interviu. Eu sunt antitalent în afaceri, aşa că nu am să continui acest serial chiar dacă se vinde. Dan Iosif ar fi spus: „Pentru că nu vrea muşchii mei“. Nici ai mei. Aţi citit bine.
(de Petre Niteanu, cotidianul “INTERESUL PUBLIC” - www.interesulpublic.ro)

14 decembrie 2007

ROMANIA S-A CALIFICAT IN SEMIFINALELE CAMPIONATULUI MONDIAL DE HANDBAL FEMININ

Selecţionata de handbal feminin a României s-a calificat in semifinalele Campionatului Mondial din Franţa, dupa un meci de infract contra echipei tarii gazda, care s-a decis in prelungiri. Desi arbitrajul a fost unul favorabil frantuzoaicelor, romancele au facut spectacol si au revenit surprinzator dupa o prima repriza destul de slaba. Finalul a fost unul exploziv si fetele noastre au castigat cu 34-31 !!!!
Primul gol al partidei a fost înscris de România, însă începutul de partidă nu este unul în forţă pentru echipa noastră. Meciul incepe prost. Ghinion: după fluierul de început, din cauza unei pene de curent, se intra intr-o pauza fortata. Intr-o sala cu peste 10.000 de spectatori, tensiunea e maxima. Frantuzoaicele sunt incurajate si iau conducerea.
Min. 20: Franţa reuşind să se distanţeze la 5 goluri diferenţă.
Min. 24: 6-12, gol Gâlcă. Echipa Franţei cere pauză de odihnă.
La pauza scorul era 14-6 pentru Franta.
Min 31: Franţa are două jucătoare eliminate, România incepe să profite de acest avantaj.
Min. 34: Fetel noastre par să-şi revină. Reducem diferenţa la 11-14.
Min. 38: Deşi arbitri ne sunt potrivnici, Huţupan inscrie si scorul devine 13 - 15.
Min. 47: România nu a condus niciun minut jocul. Arbitrii continua dea decizii contradictorii si nefavorabile echipei noastre.
Min 51: Scor 20 - 19 pentru Franţa. Huţupan apără, Maier înscrie. Egalam!
Min. 53: Preluam conducerea pentru prima dată de la începutul partidei.
Min 55: Frantuzoaicele egaleaza. Dar inscriem din nou şi preluam conducerea!
Min. 56: România conduce, scor 23-22. Puteam conduce cu 24, însă arbitrii ne-au anulat aiurea un gol.
Min. 58: Final dramatic: conducem cu 24-23. Arbitrii exagereaza si acordă o aruncare de la 7 metri pentru Franţa. Scorul devine egal: 24-24. Mai sunt vreo 70 de secunde şi jucăm în inferioritate numerică. Tensiunea creste... Meciul se duce in prelungiri.
Min. 61: Franţa înscrie primul gol si scorul devine 24-25.
Min. 62: România este condusă de Franţa cu 26-25 . Egalam si prima repriză de prelungiri se încheie la egalitate: 26 - 26. Urmează încă 5 minute de prelungiri în cea mai dramatică partidă din sferturi. România joacă din nou în inferioritate numerică.
Min. 68: Egalitate: 27 - 27. Huţupan apără şi mai avem 10 secunde şi ... din nou prelungiri! Jucam in inferioritate numerica.
Min. 71: Egalitate 28 - 28. Suntem în efectiv complet.
Min. 73: Neagu aduce scorul la 29 - 28 pentru România. Franta egaleaza.
Final prima repriză din cea de-a doua serie de prelungiri. România conduce cu 30 - 29.
Min. 78: Cu toata opozitia arbitrilor si a tribunelor, norocul trece de partea noastră. În ultima repriză de prelungiri România explodeaza si înscrie. Scorul devine 32 - 29. Cu un minut înainte de fluierul final, scorul era 33 - 30 pentru noi. Nu mai putem pierde!!! Tribunele amutesc!
Min. 79: Mai este un minut până la finalul partidei şi avem un avans de 3 goluri.
Min 80: Scorul final este 34 -31 pentru ROMANIA!
Ne-am calificat in semifinale Campionatului Mondial si vom juca impotriva Rusiei. Avem sanse la medalia de aur!!!
Alte scoruri inregistrate in sferturi de finala:
Germania - Angola: 36-33 (18-14)
Rusia - Ungaria: 36-35 (20-22)
Norvegia - Korea : 35 - 24 (16-12)

13 decembrie 2007

DAN DIACONESCU CANDIDEAZA LA PRESEDINTIE, LOUIS LAZARUS LA PRIMARIE


Lista candidatilor la Presedintia Romaniei s-a mai imbogatit cu un candidat. Este vorba de celebrul jurnalist Dan Diaconescu. Incurajat de sondajele de opinie care arata ca are o notorietate extrem de ridicata, Danut OTV a destainuit amicilor ca intentioneaza sa faca acest pas, spre Cotroceni, la alegerile prezidentiale din 2008. Vestea l-a luat prin surprindere pe colaboratorul lui Dan Diaconescu, Louis Lazarus, care a decis sa candideze si el pentru fotoliul de primar general al Capitalei.

D-ALE LUI GIGI BECALI

- Am citit Manualul razboinicului luminii cu doua markere. Cu galben am subliniat pasajele care mi-au placut si unde m-am identificat cu eroul cartii, iar cu verde pe cele care nu mi-au placut si nu le-am citit.
- Dupa ce-am vazut filmul Mihai Viteazul, mi-am zis ca vreau sa fac si eu pentru Romania ce-a facut Mihai Viteazul sau macar Amza Pellea.
- Partidul Noua Generatie are o orientare de centru, cand la stanga, cand la dreapta, de la caz la caz.
- Partidul Noua Generatie va fi biserica politicii romanesti, iar eu voi fi Sfantul Petru.
- Este voinţa lui Dumnezeu ca eu să pasc acest popor.
- Toată averea mea va fi folo­sită pentru a face un gard spiritual în jurul României.
- Noi, de când ne-am născut, noi ne-am născut opuşi.
- Ma sperie atractia acestui partid care o are la populatie.
- Am vorbit cu varu-meu Giovanni si cu Victor sa facem un partid care sa fim mai tari ca fratii Kennedy. Am fi condus Romania. Dar n-au vrut, fraierii.
- Nici nu stiti ce sensibilitate am eu in suflet, dar nu stiu sa ma exprim. Daca as sti, as vorbi mai frumos decat Liiceanu si Plesu.
- M-am lasat de fumat fiindca daca fumam insemna ca tigara era mai puternica decat mine, si-atunci cum mai puteam eu sa conduc tara?
- De când am intrat în politică, mi-am dat seama că totul e tele­ghidat.
- Dumnezeu e cel mai tare serviciu de informaţii din lume - ştie tot, chiar şi-un fir de păr.
- Dacă nu va convine de mine, eu plec în pelerinaj.
- Eu ştiu dinainte ceea ce fac.
- Steaua va purta zimbrul lui RAFO pe piept pentru un milion de euro. Asta inseamna ca Steaua nu-si murdareste tricourile decat pentru sume care merita.
- Daca ma respecti o data, te respect si eu tot o data. Daca nu ma respecti o data, eu nu te respect de cinci ori.
- Meritul pentru titlul castigat de Steaua e 50% Al lui Olaroiu si 50% Al lui Protasov, dar cel mai mare merit e Al meu.
- Atunci cand sunt suparat, ma retrag intre oile mele si ma linistesc.
- Pe tata nu putea sa-l atinga nici o femeie, ca-i zicea: "Ia mana de pe mine, ca-mi moare o oaie".
- Middlesbrough s-a calificat in fata lui Basel fiindca mi-a facut mie Dumnezeu placerea sa jucam cu ei si sa-mi iau camasi din Anglia.
- N-are cum sa ma bata Copos pe mine in postul Pastelui. El e utecist, eu sunt crestin. Pai credeti ca Dumnezeu nu vede?
- Daca marcam un gol la inceput, pe urma putem si sa jucam si la 0-0.
- Doua ore si jumatate eu n-a existat nici o secunda in care sa nu fiu campion.
- Păi, şi-aşa e viaţa scurtă, mân­ca-ţi-aş, păi, dacă două săptămâni nu fac nimic, când să mai fac idea­lurile mele, ce vreau să fac eu, dacă două săptămâni deja nu fac nimic?
- Daca tot pupa icoanele de dimineata pana seara, Iordanescu trebuia sa se inscrie intr-un partid crestin-democrat, nu social-democrat.
- La botezul copilului lui Dica am baut sampanie si dupa aia am spart paharul fiindca asa sunt eu: sunt un om care am sentimente care traiesc.
- Un general aşa mare, ca mine, nu poate fi supărat decât o zi.
- Eu în tinereţe eram amfitrion pe oriunde mă duceam.
- Eu am ajuns aici pe labele mele de urs si pe sabia mea.
- Eu cu viata mea, in fiecare dimineata de cand ma dau jos din pat, fac istorie.
- Eu sunt presedintele presedintilor presedintilor.
- Tariceanu, VIP? Va spun eu ce VIP e, Very Inportant Papagal. Auzi la el, ce tupeu obraznic!
- M-am certat si cu Mitica Dragomir, dar fara jigniri. El m-a facut oligofren, eu l-am facut zdreanta, dar nu ne-am insultat. In schimb, Marian Iancu e obraznic si umbla cu tot felul de jargoane care nu e bine sa le dai la presa.
- Am promis ca pe tradatorul asta de Dan Voiculescu o sa-l distrug pana cand o sa-l nenorocesc.

PORTRET DE BLONDA

PNL SI PC FUZIONEAZA, INIMAROIU SE "TRANSFERA" LA PNG

Surse din interiorul PDL (PD + PLD) mi-au dezvaluit ca in urmatoare perioada pe scena politica romaneasca va avea loc o fuziune surpriza: PC - PNL. Noua formatiune politica care va lua finta va fi una liberala (probabil si conservatoare). Sursele mele sustin ca deja intre formatiunea intemeiata de Dan Voiculescu si PNL exista negocieri privind statutul noii formatiuni, persoanele care urmeaza a candida la viitoarele alegeri locale si generale etc. Pana acum un lucru este cert: candidatul noii formatiuni la Primaria sectorului 4 va fi Cristian Popescu, alias Piedone. Din cate se pare Piedone il va inlocui pe liste pe Adrian Inimaroiu (actualul primar care a pierdut deja sprijinul politic al liberalilor), acesta din urma urmand ca sa treaca pe listele PNG, la Gigi Becali.

11 decembrie 2007

TESTAMENTUL LUI DAN IOSIF

Ziarul „Interesul Public“ a decis să ofere cititorilor povestea tragicului sfârşit al celui care a fost liderul mişcării de revoltă a anului 1989, simbolul baricadei şi al Revoluţiei, Dan Iosif


Personaj controversat al evenimentelor postdecembriste, Dan şi-a conservat imaginea de dur, de revoltat şi a marcat prin prezenţa sa o parte din politicienii de astăzi ai României.


Cum a murit? Cine a plătit banii pentru transportul corpului său din Siberia şi până la Bucureşti? Cine îi sunt copiii? Cum a trăit? De ce nu a ajuns măcar „baron“ al PSD? Cine i-a fost tată? Cum s-a implicat în VGB şi cine l-a ajutat cu adevărat? Cum a fost tratat un simbol al Revoluţiei şi de ce Ion Iliescu a renunţat la diplomaţia politică pentru a condamna anumite comportamente partizane tot mai pregnante în ultimul timp? Toate aceste întrebări îşi vor găsi răspuns în paginile ziarului „Interesul Public“ prin intervievarea celor mai apropiaţi colaboratori ai săi.

Nu avem pretenţia că vom scoate la iveală toate secretele pe care Dan Iosif le deţinea. A fost un om de onoare care s-a îngropat cu acele taine care nu-i aparţineau în exclusivitate. Serialul pe care îl începem astăzi are drept scop restabilirea modului în care s-au derulat anumite fapte, aprecierea corectă a cronologiei unor evenimente, dar şi identificarea precisă a unor caractere care au marcat, fiecare în felul său, traiectoria prin viaţa publică a lui Dan Iosif.

Precizăm de la început că nu există vinovaţi. Demersul jurnalistic nu vrea să se transforme într-un capăt de probă pentru niciun dosar. Mai mult, nici nu vrea să demanteleze cotloanele vreunui existent dosar important din Curţile de Justiţie.

Cu toate acestea, interlocutorii noştri vor spune atât despre Revoluţie, cât şi despre mineriade.

Despre Dan Voinea, dar şi despre Marius Vizer. Despre oameni care au fost lângă el atunci când s-a stins, cât şi despre oameni care au făcut un drum Budapesta - Bucureş ti doar pentru a-i aduce, din prietenie şi respect, o porţie de sarmale pentru că poftea în timpul tratamentului contra cancerului.

Femeia din faţa mea are 35 de ani şi este cea lângă care Dan Iosif a stat în ultimii 17 ani de viaţă. Se numeşte Mirela Nistoroiu şi a fost de acord cu acest interviu, acordat în exclusivitate ziarului „Interesul Public“, cu scopul de a spulbera variantele abracadabrante despre anumite perioade din viaţa celui care a fost liderul baricadei de la Intercontinental. Pare cumva împăcată, liniştită. Stăm într-o bucătărie situată la etajul opt într-un bloc din Tineretului.

„Interesul Public“: Cum vrei să începem? Cu începutul sau cu sfârşitul?

Mirela Nistoroiu: Cu sfârşitul. Este cel mai dezbătut episod acum.

Îşi uneşte mâinile cu degete lungi şi îşi pleacă privirea. Începe povestea cu glas moale: „Eram de cinci zile în Novosibirsk. Pe la şapte dimineaţa, ora Siberiei, s-a ridicat din pat... şi s-a dus la baie. A revenit după câteva minute şi s-a aşezat la loc“.

Îşi ridică privirea şi mă priveşte cu ochi albaştri prin care nu vedea decât camera de acolo, din Siberia. „S-a ridicat imediat şi mi-a spus că are o durere puternică în piept. A fost pentru prima oară de când era bolnav când a spus-o pe un ton serios. S-a îndreptat spre bucătărie. Am auzit cum a dat drumul la apă. Apoi am auzit cum a căzut“.
Face o pauză mai lungă. În bucătărie se lasă o clipă tăcerea. Revine frământându-şi mâinile: „Am alergat la el. Era căzut. S-a uitat la mine încruntat şi mi-a spus să plec: „Du-te la locul tău!“. Ştiu că nu voia să-l văd că moare. Iulian l-a ridicat (n.r. - este vorba despre Iulian Ceia) şi l-a aşezat pe un scaun. I-am făcut masaj cardiac ... a mai respirat de vreo zece ori...vorbeam cu el... l-am implorat să nu plece...“.

Vocea Mirelei Nistoroiu este rectilinie. Nu are inflexiuni. Cearcănele mari şi vorbele şoptite mă fac să cred că nu vorbeşte cu mine, ci doar rememorează, pentru ea, acele evenimente.

Nu aţi chemat medicii?

Ba da. Am sunat la translator care i-a anunţat pe medici. Au venit foarte repede. Au intrat la el acolo, în bucătărie. La câteva secunde au ieşit şi ne-au spus că nu mai este nimic de făcut. Am fost sfătuiţi ca din acel moment să nu-l mai atingem pentru că Miliţia era pe drum cu procuratura. Reprezentanţii autorităţilor ruse au sosit la scurt timp. L-au examinat, i-au făcut poze, EKG, după care, pentru că era demnitar şi cetăţean străin, ne-au spus că există anumite proceduri care trebuie respectate. Am cerut autopsia. Am crezut că este vina mea că a căzut şi s-a lovit. Miliţia mi-a spus că Medicina Legală nu va veni mai devreme de seara... Era cumplit... Am sunat la prietenii noştri să ne ajute. Nu puteam sta cu el acolo până seara. Într-o oră a sosit maşina de la Medicina Legală.

Care a fost diagnosticul rezultat în urma autopsierii?

Ştiu că au apărut deja fel de fel de scenarii cu privire la cauza reală a morţii. Am văzut că au fost postate pe net şi documentele oficiale care indică ceva despre moartea lui, dar nu sunt complete. Au fost afişate două dintre cele trei documente eliberate de medicii legişti ruşi. În cel de al treilea este descrisă starea lui Dan şi cauzele morţii, precum şi finalul concluziilor cu privire la moartea sa. Dan avea metastaze în tot corpul. În rinichi, în trunchiul cerebral, pe inimă ... Cauza decesului a fost metastaza generalizată, care a provocat o intoxicaţie a organismului şi apoi o insuficienţă cardiacă. Ultimul EKG dovedeşte asta.

Repatrierea lui Dan Iosif s-a făcut în stil rusesc.

Mirela Nistoroiu nu mai fumează. Din cauza lui Dan. O simt că ar fuma, dar nu cedează. Are ochii roşii, dar calmi. Ne întoarcem în Siberia, lângă coşciugul lui Dan Iosif, la poarta unei companii aeriere de chartere.

„Am ajuns la această firmă care asigura transporturi aeriene V.I.P. şi timp de patru ore şi-au lăudat serviciile şi s-au interesat de acte.

Apoi a venit lovitura: costul era de 61.000 de euro“.

Aveaţi aceşti bani la voi?

Nu. Am sunat în România, la Cameră. Am vorbit acolo cu Aura Vasile şi cu Emil Cuteanu. I-am rugat să mă ajute şi să facă ceva să mă aducă repede în ţară cu Dan. Ştiu că Aura Vasile, Emil Cuteanu şi cred că sprijiniţi de domnul Viorel Hrebenciuc au avansat imediat în biroul permanent propunerea de aprobare a unui buget pentru aducerea în ţară a lui Dan. M-au sunat şi mi-au spus că aveau aprobarea pentru bani, iar Camera era dispusă să plătească. Pentru o clipă am crezut că problemele se rezolvaseră, dar... ruşii vroiau cash. Nu aveau cont extern. Camera vroia factură. O luam de la capăt.
Bucătăria în care stau cu Mirela Nistoroiu este plină de fum. Sora ei, Anda, fumează mult şi intervine din când în când cu aduceri aminte. Atmosfera se destinde atunci când vine vorba despre şotiile lui Dan Iosif. Sunt mii de poveşti cu acest personaj. De fiecare dată când sunt rememorate, Mirela râde cumva. Este un râs plâns, fără lacrimi. Parcă doar ridurile feţei i-ar trăda suferinţa. Continuă povestea pe un ton un pic mai personalizat, mai vioi: „Atunci l-am sunat pe Marius Vizer. Din celălalt capăt al lumii, ne-a spus să stăm liniştiţi că lucrurile se vor rezolva imediat. La scurt timp, deputatul Karelin m-a sunat şi mi-a spus că plăteşte el totul şi să nu ne facem griji. Apoi am primit confirmarea şi de la Vizer. Nu a trecut mult timp şi în sediul companiei aviatice a sosit un domn cu o geantă. A plătit companiei suma de 61.000 de euro şi apoi a părăsit imediat incinta“. Mirela Nistoroiu zâmbeşte. Intuiesc la ce se gândeşte. Dan Iosif a rezolvat şi mort lucrurile în acelaşi fel în care solu- ţiona pe vremea când trăia. Un telefon, o înţelegere verbală, un cuvânt. „Omul care a adus banii nu ne-a cerut nicio hârtie. Nu a luat nicio hârtie. A dat banii, a salutat şi a plecat. Nimeni nu m-a întrebat când sau cum o să dau banii. Gestul lor a fost peste orice... Aşa am putut să ne urcăm în avion şi să plecăm spre Moscova“.

(va urma)

(cotidianul INTERESUL PUBLIC, www.interesulpublic.ro, de Petre Niteanu)

Dan Iosif nu a murit de cancer pulmonar

Potrivit certificatului de deces al lui Dan Iosif, decedat, potrivit variantei oficiale si vehiculate pana acum de cancer pulmonar, senatorul PSD a murit, de fapt, de cancer renal. Potrivit blogului jurnalistului Andrei Badin, care publica o copie a certificatului de deces, documentul nu a fost semnat de medicul curant al decedatului.

- Moartea lui Dan Iosif a costat statul roman 119.000 de euro
- Dan Iosif, pe ultimul drum
- Dan Iosif a murit in Siberia

Mai mult, exista semne de intrebare legate de activitatea clinicii din vestul Siberiei, unde Dan Iosif s-a internat pentru a-si trata cancerul. Clinica Virus de la 20 de kilometri de Novosibirsk, in vestul Siberiei, este cunoscuta ca o clinica speciala ruseasca.

Se spune despre ea ca este una din unitatile speciale militare rusesti. De fapt, asa cum ii indica si numele, este vorba de "The Vector State Research Center of Virology and Biotechnology", adica un institut special de cercetari. Potrivit paginii de internet a clinicii, scopul stiintific al stabilimentului medical este studierea infectiilor patogene pentru a lupta impotriva bolilor si pentru a oferi imunitate biologica oricarui cetatean al Rusiei. Informatii interesante despre clinica din Siberia sunt oferite si de site-ul Global Security.

Astfel, oficialii americani stiau despre Vector ca este "implicata in dezvoltarea armelor biologice" si figureaza la loc de cinste in sectiunea "arme de distrugere in masa".
Potrivit Global Security, in 1998, Iranul a "curtat" clinica ruseasca propunandu-le oamenilor de stiinta de acolo sa coopereze pentru imbunatatirea capacitatilor biologice ale Teheranului. Din descrierile activitatilor clinicii reiese clar ca cercetarile de acolo sunt folosite in scop militar. Nefiind un institut medical deschis publicului larg, intrebarea care se pune este "Ce cauta Dan Iosif acolo?".

10 decembrie 2007

TARICEANU ARE DOUA NUME PENTRU JUSTITIE: ALISTAR SI PARVULESCU

Surse oficiale de la Palatul Victoria sustin ca demisia lui Tudor Chuariu de la sefia Justitiei a creat mari tensiuni in cadrul PNL. Si asta din cauza ca liberalii nu au gasit in interiorul formatiunii lor o persoana potrivita pentru preluarea portofoliului lasat (obligat) de izbeliste de Tudorel al Fenechiului. Pardon. Al Chiuariului. Asa ca in lipsa de oameni, premierul Calin Popescu Tariceanu a vehiculat cateva nume: Renate Weber (europarlamentar), Cristian Parvulescu (Pro Democratia) si Victor Alistar (Transparency International). Surprinzator, pe lista lui Tariceanu nu se regaseste senatorul liberal Norica Nicolai, aflat actualmente in vizita in SUA, fapt care a deranjat anumite orgolii liberale. Anumite voci sustin ca Renate Weber a refuzat postul de ministru al Justitiei, tinand cont de faptul ca a castigat un post de europarlamentar si nu este dispusa sa faca compromisurile pe care le impune functia lasata libera de Chiuariu. Asa ca Tariceanu va trebui sa se spele pe cap ori cu Parvulescu, ori cu Alistar. Oricum ar alege dintre cele doua personaje (alese total neinspirat), premierul liberal va avea probleme: acceptarea numirii persoanei nominalizate de catre Basescu. Care Basescu nu i-o poate ierta lui Alistar ca a fost mereu impotriva aliatului sau, Monicai Macovei, pe vremea cand stimabila era ministru al Justitiei. Ca atare ar mai ramane Parvulescu. Dar si el are ceva bube ... care nu-l coafeaza pe El Comandante.

MANAGERUL FALIMENT DE LA POSTA A LUAT-O (INCA O DATA!) IN BARBA

Judecatoria Sectorului 4 a hotarat sa respinga ca neintemeiata actiunea intentata acum aproape un an de zile de catre Dan Mihai Toader, presedintele Consiliului de Administratie al Companiei Nationale Posta Romana, impotriva mea si sa-l oblige pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata (dosar 4923/4/2007). Acesta este al doilea proces civil pe care "managerul faliment" il pierde in acest an cu mine, dupa ce, in decursul ultimilor doi ani a mai pierdut o serie de (multeeeeee) procese penale in care am fost acuzat ca prin anchetele pe care le-am publicat presa cu privire la activitatea sa la sefia Postei Romane l-as fi prejudiciat moral si material.
Pentru necunoscatori vreau sa precizez ca Dan Mihai Toader este la aceasta ora urmarit penal de catre DNA pentru savarsirea unor fapte de coruptie si conexe faptelor de coruptie, ca urmare a anchetelor publicate de mine in mass-media cu privire la activitatea sa in fruntea Postei Romane.


P.S. - Mentionez ca hotararea data de Judecatoria Secorului 4 nu este definitiva, reclamantul putand face recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

6 decembrie 2007

CONCURS: RECUNOASTETI PERSONAJELE ?

Cei doi bunici din imagine, fosti camarazi, s-au reantalnit la seminarul international „Visul european intre promisiuni si realitate”, derulat in zilele de 27-28 noiembrie la Budapesta, la sediul Academiei de Stiinte, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (de instituire a Comunităţii Europene, semnat la 25 martie 1957).
Ghici cine sunt personajele?
Primul care raspunde corect la aceasta intrebare primeste drept premiu, din leafa mea modesta de jurnalist, o bere Tuborg.

DEMISIA, DEMISIA, DEMISIA: MINISTRUL DAVID MINTE IN SCANDALUL "FILAJ LA SANTION"

Imediat dupa ce a fost audiat la Parlament in scandalul "Filaj la Santion", seful militienilor autohtoni, Cristian David (fost Troaca) mintea cu nerusinare jurnalistii ca procurorul Santion ar fi fost angajat al DGIPI (fosta UM 0215, fosta UM 0962). Si ca sa para ca filajul facut procurorului Santion de catre structura secreta a MIRA, militianul sef Troaca (pardon, David) preciza cu zambetul pe buze ca "la angajare (n.n. - de fapt delegare in functia de consilier la cabinetul ministrului Internelor) Marian Sântion şi-a asumat anumite drepturi si obligaţii in calitate de angajat al DGIPI". Cu alte cuvinte procurorul ar fi semnat un document in care agrea ca la un moment dat sa fie urarit de structurile secrete ale ministerului la care fusese detasat dupa demiterea de la sefia Directiei Generale Anticoruptie.
Lucrurile stau altfel. Culmea este ca niciun ziarist nu a vazut, ori nu a vrut sa vada. Si nici sa-i dea vreun telefon lui Santion sa-l intrebe: "Bai nenea procuroru' lu peste prajit....Cum dracu ai fost tu, procuror, angajatul DGIPI?".
Adevarul vi-l spun eu: legea nu-i permitea lui Santion ca in calitate de procuror sa fie angajat la DGIPI. El e doar angajatul Ministerului Public. Asa ca nu a semnat nicun document de angajare la DGIPI in care sa fie de acord sa fie filat. Santion a agreat doar sa-si ia leafa de la casieria DGIPI. Asta pentru ca asa a fost ordinul. Atat si nimic mai mult!

P.S. : Dovada ca ministrul liberal Cristian David-Troaca minte stau si declaratiile sale de acum o luna si cele de acum cateva zile. Initial, cand Santion i-a demascat pe baietii cu ochii albastri pe urmele sale, liberalul declara ca nu stie ca procurorul a fost filat, ca DGIPI nu e implicata, ca "filatorii" ar fi niste particulari.... Acum, militianul-sef recunoaste ce reclama Santion. Anume ca actiunea de intimidare, care miroase a politie politica, a existat si a fost opera DGIPI.
Si inca ceva! Dupa audierea de la Parlament, Cristian Troaca-David preciza ca filajul lui Santion s-a facut in conditii perfect legale. Insa la un moment dat, presat de jurnalisti (cu intrebari puerile), junele liberal - posesor de una soata cazuta la examenul de notar cu nota de rahat, s-a fastacit si a scapat porumbelul din gura, sustinand ca nu a vazut motivele pentru care Santion a fost filat. Si atunci la ce dracu s-a mai dus la audiere la Parlament si insista ca totul a fost perfect legal? Singura explicatie ar fi aceea ca tanarul liberal e disperat si nu mai stie cum o sa mai iasa din troaca in care singur s-a bagat. Numai ca in disperarea lui ne crede pe toti niste idioti...

13 noiembrie 2007

GREGOAR ECRIVANT CARTIANU FACUT KO DE CIUTACU

Amicul meu Ciutacu (redactor-sef la Jurnalul National) si-a luat inima in dinti si l-a belit rau de tot pe Gregoar Ecrivant Cartianu, "deontologul" se serviciu de la EVZ. I-a tras Ciutacu o sapuneala de numa-numa... Vorbe grele, frate! Cred ca si daca-si face operatie estetica (la caracter ma refer) Ecrivant tot nu se mai poate cosmetiza "polivalentul". Mama ce m-am mai distrat!
P.S.: Chiar nu stiam ca doamna lui Ecrivant are gradinita si ca "numaratorul de cornere" i-a facut publicitate in JN. Misto a evoluat bulinarul: acum cativa ani statea cu chirie, impreuna cu Alin Paicu (un super-baiat), intr-o garsoniera fara butelie in Balta Alba. Acum Ecrivant are ceva banuti, are tupeu, iar consoarta lui are gradinita. Adica business de famiglie. Inseamna ca are salariul mare Ecrivant de i-a putut face sotiei o afacere. Sau sa nu fie un business facut din salariu? Sa fie vreo matusa Tamara??? A consoartei, bineinteles!

ION ILIESCU SI-A FACUT BLOG

La o varsta la care multi joaca table in Cismigiu sau isi plimba nepotii prin parcuri, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, nu are liniste si a decis sa intre in comunitatea virtuala a blogului. Motivul: "Am multe de spus!". Deja Iliescu a postat si trei opinii. Prima opinie postata are ca titlu un dicton: "Tot ce se intampla fiecaruia, foloseste intregului" (Marcus Aurelius). Pentru cei care doresc sa viziteze blogul ex-sefului de stat iata adresa: ioniliescu.wordpress.com

PATRICIU A LUAT CNM DE LA MICULA

Se zice ca Dinu Patriciu va anunta zilele urmatoare ca a batut (in fine, dupa indelungi tratative) palma cu fratii Micula pentru N24 si NATIONAL TV. Afacerea e pe bani multi!

Restructurare, troc si ... multa candoare

Premierul Calin Popescu-Tariceanu sustine, intr-un interviu publicat luni (12.11.2007) de "Cotidianul", ca ministrul Adrian Cioroianu este capabil sa repezinte Romania, in vreme ce pe Cristian David l-a caracterizat drept "unul dintre ministrii cei mai seriosi".
Insa interviul e interviu si realitatea e realitate: surse oficiale din culisele Palatului Victoria spun ca in perioada imediat urmatoare ministrul David nu va mai fi ministru urmare a unui troc de famiglie, iar Cioroianu are zilele numarate ca.. asa e in Egipt. Sa inceapa numaratoarea inversa... 101...100..99...

2 noiembrie 2007

PROVOCARE PENTRU MASS-MEDIA: EMBARGOU LA BECALI

Am trait sa o aud si pe asta: Ilie Nastase injurat ca la usa cortului de Gigi Becali! INCREDIBIL! Conform sport.ro, fostul mare tenismen (inclusiv familia acestuia) a fost înjurat de Gigi Becali ca la usa cortului. "A avut o atitudine deplasată faţă de mine m-a înjurat pe mine, pe copii şi pe nevastă şi atunci am decis să-l pedepsesc, dacă îl prind îi tai limba, asta o să-i fac. Cu Becali nu mă mai împac niciodată, am caracterul meu", a spus Ilie Năstase, simbolul atator generatii.
Ce credeti ca a replicat Becali? In loc sa-si ceara scuze, oierul cu mintea mult prea odihnita a dat-o in "alea-alea". "Nu mă interesează ce zice Ilie Năstase, n-am ce să vorbesc despre Ilie Năstase".
Pai bai Jiji, aici chiar ai avut dreptate! Nu te intereseaza ce zice Ilie Nastase pentru ca nu intelegi o iota ce zice un om cult. Asta e una. Ca nu ai ce sa vorbesti cu Ilie Nastase si asta e real. Ce Doamne iarta-ma sa vorbesti tu cu el? Ca ai maximum 40 de cuvinte in vocabular si cand se termina si acelea "vorbesti" ca ... pestele.
Lasand insa gluma la o parte. E trist ce se intampla. E cumplit... Mi se pare umilitor ca un zero barat isi permite sa jigneasca pe oricine pentru ca are un tupeu conferit doar de puterea lui financiara (si aceea facuta asa cuma fost facuta).
Oare nu e presa vinovata ca un sigmatizat ca asta apare pe toate posturile si pe toate copertile ziarelor? Propun sa nu-l mai bage nimeni in seama forever si hai sa vedem peste vreo doi - trei ani ce mai face hahalera? Ce ziceti? E o provocare... Stiu ca e greu pentru ca toata lumea din media e in cautare de profit. Insa chiar ne lasam calcati in picioare?

1 noiembrie 2007

UN PRESAR MULT PREA AVAR

M-am gândit de multe ori să scriu o carte. Una dedicată experienţelor trăite de mine de când sunt jurnalist, din 1990. Cred că ar fi un best-seller. Mai ales datorită amănuntelor savuroase legate de caracterele anumitor „mega“-jurnalişti. Puţină lume cunoaşte cum sunt în viaţa de toate zilele aceşti „vajnici apărători ai interesului public“. Cât de bogaţi şi de zgârciţi sunt şi cum au profitat financiar de-a lungul anilor de meseria de gazetar, ajungând astăzi super milionari în euro. Astăzi am să relatez un amănunt tragic-comic care vizează un mare condeier în viaţă. Unul talentat şi putred de bogat. Dar extrem de avar. Nu am să-i dau numele. O să-i spun doar X, dar precis o sa-l ghiciti dumneavoastra.
Într-o zi, X îl cheamă pe unul dintre şoferii redacţiei şi-i spune să-l ducă în Piaţa Amzei ca să-şi cumpere... prune. Deh, poftea omul! Ajuns în piaţă, X se plimbă cu o mină plictisită printre tarabe şi începe să ia câte o prună. O desfăcea, după care imediat o arunca strâmbând din nas. Că cică avea viermi. Bineînţeles că ţăranii l-au sesizat imediat şi au început să se înghiontească. La un moment dat, un ţăran îşi ia inima în dinţi şi începe să strige: „V-am văzut la televizor! Vă admir! Luaţi prune, sunt pe alese!“. Auzind că ţăranul este un fan al său, a stat X ce a stat câteva clipe pe gânduri şi s-a gândit să nu refuze oferta unui om care-l admira. Numai că era o problemă. Preţul. „Cu cât dai prunele?“- zice X. „Pentru dumneavoastră, sunt pe gratis!. Două kilograme din partea casei“ - replică ţăranul. Cum omul nostru nu putea să refuze invitaţia de a-şi umple burdihanul pe gratis, a început să-şi aleagă cu grijă marfa. Numai că nu avea o plasă unde-şi pune prunele. Aşa că tot ţăranul, săracul, l-a scos din încurcătură şi i-a dat o plasă subţirică. Din aceea de 1 leu. de pe bremea lui Ceasca. La un moment dat, X vede că ţăranul avea şi pepeni. Şi zice: „Vreau şi pepeni!“. „Prunele au fost pe gratis! Pepenii e pe bani!“ - a zis ţăranul, temător la gândul că jurnalistul îngroaşă obrazul şi ar putea considera şi pepenii drept cadou. „Da, dragă!“, zice X plictisit. Docil, ţăranul pune pe cântar pepenii şi rosteşte preţul: „50.000 (de lei vechi), şefu’!“. Imediat X bagă mâna într-unul din buzunarele de la pantaloni şi scoate un tencălău de dolari. Ţăranul, săracu’, văzând cu cine şi-a făcut pomană, beleşte nişte ochii cât cepele. Sesizând mirarea omului din spatele tarabei, ca şi electrocutat, X bagă instantaneu verzişorii în buzunar şi începe să se scobească în alt buzunar. Numai că acolo avea doar câteva bancnote autohtone şi câteva monede. Începe să numere atent ca nu cumva să-i dea mai mult ţăranului, dar la un moment dat constată că nu-i ajungeau banii. Avea cu vreo 10-15 mii mai puţin decât făceau pepenii. Ţăranul, jenat de situaţie, lasă de la el: „Daţi-mi cât aveţi... Ziceţi bogdaproste!“. Odată târgul făcut, X îi pasează şoferului şi pepenii, după care o ia agale spre ieşirea din piaţă. Însă, după numai câţiva paşi, X se repede la plasa cu prune. In momentul în care dă să ia o prună, toartele plasei se rup şi prunele primite cadou se împrăştie pe jos. Cu un gest reflex, şoferul dă imediat să le adune. Însă X, roşu de mânie, îi spune să le lase pe jos şi o întinde grăbit spre maşină, bolborosind : „Ai dracu de ţărani... Ce plase de rahat au! Arunci banii pe Apa Sâmbetei. Cum dracu să intrăm noi în Europa aşa?“. Epilogul: odată ajuns la redacţie, din postura de director de ziar şi editorialist, X pune mâna pe condei şi, cu o mânie proletară, trage un editorial în care îi face de cacao pe ţăranii noştri. Inclusiv pe ţăranul care-i dăduse de pomană prunele...

26 octombrie 2007

SUNT TRIST

A murit Nicolae Dobrin... S-a mai dus o poveste... Vazusem aseara la televizor ca a fost internat de urgenta. Insa mai speram ca Dumnezeu va mai avea rabdare cu el. Se pare insa ca Dumnezeu l-a iubit atat de mult incat s-a grabit sa-l ia acolo Sus, la El. Azi dimineata, cand am auzit ca Dobrin a murit, am ramas fara glas. Vestea m-a mahnit extraordinar. Nu l-am cunoscut niciodata personal pe Dobrin, insa driblingurile si dragostea lui pentru fotbal m-au fascinat de cand aveam vreo cinci ani (azi implinesc 38 de ani) si visam cu ochii deschisi ca voi ajunge fotbalist. Toata copilaria mea am batut mingea pe maidan chinuindu-ma sa imit driblingurile lui. Stau si ma gandesc cat de nedrepta este uneori viata... Dumnezeu sa-l ierte!

24 octombrie 2007

CUM, DE CE SI CINE A FOST INTERESAT SA APARA SECRETARUL GENERAL AL PIN, VALI BORDEI, IN TOPUL LAUREI ANDRESAN PUBLICAT IN "CLICK"

Am citit azi ce a scris vietatea (ca vedeta nu pot sa-i spun, eventual as putea sa o cataloghez c....a) numita Laura Andresan in cotidianul "Click". Zicea fatuca (care se crede ziarista, desi profesia ei e alta) ca in viata ei a existat un anume barbat. Este vorba Valeriu Bordei (secretar general al PIN), pe care vietatea l-a clasat pe locul 6 in Top 10 al barbatilor care ar fi trecut prin patul ei. Toata lumea a luat de buna ce a scris vietatea. Chiar si amicii lui Vali. Asa ca bietul om (care mai e si casatorit, destept, si nu are obiceiul sa se duca la curve) - pe care-l cunosc si imi e bun prieten - a fost tachinat toata ziua cu tot felul de glume proaste. Normal, ca la urma urmei a fi macar banuit ca ai facut sex cu vietatea nu e o fala...
Sa va spun de fapt care este adevarul. Ca sa va dati seama ce murdarii exista in Romania.
Povestea in care Vali Bordei a devenit "erou" peste noapte are o fata ascunsa. Una politica. Despre ce este vorba: Top 10 al barbatilor pe care Laura Andresan sustine ca i-a avut in viata ei, a fost gata de saptamana trecuta. Si nu a fost scris de Laura Andresan, ci de o fatuca de la "Click", care nu facut decat sa noteze aberatiile vietatii. Vali Bordei a aparut in acest clasament in ultima clipa. Motivul: in calitate de secretar general al PIN, Vali a intrat in Biroul Electoral Central. Asa ca exista riscul sa strice multe jocuri. A si fost atentionat "sa-si bage mintile in cap". Adica sa renunte la a mai face parte din BEC. Numai ca Vali nu a cedat "sugestiilor". Asa ca Top 10 a fost schimbat in ultimul moment. Cu acceptul sefilor de la "Click" (care in mod normal urmaresc doar profitul; adica sa-si vanda gazeta). Ca atare, a aparut si Bordei in clasament. Normal, nu? Daca tara o cere? Un nene (nu spui cine!) m-a sunat azi sa ne intalnim. Zicea ca are ceva important sa-mi zica. M-am intalnit cu el si mi-a zis. Anume ca o persoana cu ceva notorietate (nu spui inca cine!) a cotizat cu o suma consistenta pentru ca Vali Bordei si alte persoane publice (de exemplu Ioan Rus, care este o "victima" mai veche a Laurei, din perioada BRS) sa apara in acest Top10 al vietatii care se da ziarista. Ca sa ma convinga ca povestea e reala, persoana cu care am discutat mi-a pus la dispozitie sa ascult si anumite inregistrari ale unor convorbiri telefonice in care se punea la cale aceasta marsavie. Nu e acum momentul sa spun numele personajului care a finantat afacerea, nici sa public o parte din inregistrari (eu baiat destept am inregistrat cu telefonul mobil) si nici sa dezvalui cine si cat a luat ca sa finalizeze aceasta murdarie. Astept campania electorala!
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul - vorba lui Mircea Badea. Sa auzim numai de bine!

URMEAZA VARUJAN VOSGANIAN ?

Surse oficiale mi-au dezvaluit (acum cateva zile) ca urmatorul liberal pe lista DNA va fi actualul ministru al Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian (fost investitor FNI). Afacerea e de aceasta data pe bune si nu miroase deloc a rafuiala politica. Motivul pentru care Varujan va fi chemat sa dea explicatii este urmatorul: in calitate de ministrul, armeanul a semnat Hotărârea de Guvern nr. 377/26.04.2007, care a făcut posibilă scoaterea din proprietatea publică a statului a unui teren aflat în administrarea Poştei Române, în beneficiul unei asocieri private între Compania Naţională Posta Romana şi ComNord SA (companie care a construit un modern showroom pentru compania Automotive Trade Services SRl - unde premierul Călin Popescu Tăriceanu deţine 90% din părţile sociale). Alături de Vosganian, in aceasta afacere (botezata de DNA "Dosarul Posta" - nr.218/P/2006) ar mai fi cercetati (prin conexare) de catre procurorii anticoruptie condusi de procurorul Tulus, fostul ministru al Comunicatiilor - Zsolt Nagy (UDMR), actualul ministru al Justitiei - Tudor Chioariu (PNL) si actualul sef al Companiei Nationale Posta Romana, Dan Mihai Toader (fost vicepresedinte al actualului partid intitulat Uniunea Crestin Sociala, finanantat de controversatul afacerist galatean Maricel Pacuraru). Legat de aceasta afacere, mass-media a vehiculat la un moment si numele ex-consilierului MCTI, Mihai Donciu, citat in calitate de om de legătură între ministrul Nagy şi afaceristul Sorin Creţeanu (SC ComNord SA). Ca o paranteza, trebuie spus ca Nota de Fundamentare a HG 377/2007 a fost pusa si pe masa ex-ministrului Justitiei, Monica Macovei, insa aceasta a refuzat să-şi pună viza de legalitate pe un act normativ care ar fi prejudiciat statul român prin externalizarea zestrei Postei in beneficiul unor grupuri de interese.

P.S. : Activul aflat in proprietatea publica a statului si aportat la capitalul Imopost development era situat in Calea Victoriei si avea urmatoarele caracteristici: S+S1+P+8, clădire anexă: S+P+1, suprafaţă construită: 3.433 m.p., suprafaţă desfăşurată: 20.736 m.p., suprafaţa terenului: 13.083 m.p.
Aceasta zestre a statului a fost aportata de Posta Romana la capitalul Imopost Development SA la valoarea de numai 17.505.930 RON. Sa facem un calcul simplu: 17.505.930 RON impartit la
3,5014 lei/euro (cursul leu/euro comunicat de BNR la momentul la care Poşta a intrat în businessul respectiv) este egal 4.999.694 euro. Apoi impartim suma respectiva la 13.083 m.p. (numai la suprafata de teren aportata de CNPR la afacerea Imopost Development SA_. Rezulta că numai terenul aflat în proprietatea statului şi pus la bătaie cu “acte în regulă” de Posta la capitalul Imopost Development valora ... 382,15 euro/metru patrat. La banii astia, vreau si eu un teren in buricul targului!

BECALI, DE 3 x BLASFEMIE

M-am certat de multe ori cu amicii mei din cauza lui Becali. Am zis intotdeauna ca "nea Gigi" e un bun crestin. Am mizat intotdeuna pe buna lui credinta. Nu ca l-as fi votat. Insa ca orice muritor, ma gandeam ca oricat de hot ar fi Becali asta, in momentul in care vorbeste despre Dumnezeu si pomeneste si numele parintilor sai, nu poate minti. Credeam ca tot mai are ceva sfant in el. Spre surprinderea mea, azi, am constatat ca Jiji din Ghencea nu e decat un neisparavit, o hahalera. Asta seara cautam pe net comentarii despre meciul Stelei de la Sevilla. Si am dat de un site (http://www.220.ro/Banc_cu_Becali-15558.html) care gazduia una dintre "reprezentatiile" televizate ale ciobanului din Pipera la emsiunea "Miezul Problemei" realizata recent de Madalin Ionescu la postul patronat de "Chemichal Brothers" Am ramas stupefiat. Gigi, cu zambetul pe buze, spunea ... (cica) un banc. Sinistru!
"Moare Gigi Becali si ajunge in Rai. La poarta Raiului, era Sfantul Petru. Gigi, ii spune ca e Becali si ca a fost chemat de Dumnezeu in Rai. Sfantul Petru ii spune ca trebuie sa stepte un pic ca sa verifice. Dupa ce verifica, Sfantul Petru revine la poarta Raiului si ii comunica patronului din Ghencea ca nu e pe lista Raiului. Gigi, nervos, insista. Sfantul Petru merge la Dumnezeu si ii comunica ca a venit Becali in Rai. La care Dumnezeu replica: Nu are cum sa fie asta Becali, ca eu sunt Becali!".
SINISTRU, SINISTRU, SINISTRU!
De 3 x blasfemie!
Doamne, in ce tara de rahat traim!

P.S.: Gigi, daca esti barbat, astept sa ma dai in judecata pentru insulta si calomnie.

22 octombrie 2007

GAFELE CRIMINALISTILOR ADANCESC MISTERUL IN CAZUL DISPARITIEI ELODIEI GHINESCU

Sambata, intr-o discutie neoficiala cu un reprezentant al MIRA pe tema disparitiei avocatei Elodia Ghinescu, am facut pariu ca principalul suspect, Cristian Cioaca, nu va fi arestat azi. Mizam pe faptul ca anchetatorii care au examinat probele gasite într-o râpă din apropierea staţiunii Poiana Braşov, la data de 8 octombrie, vor face o gafa. Am asteptat cu sufletul la gura concluziile expertizei realizata de specialiştii Institutului de Criminalistică privind probele ADN identificate pe uniforma descoperită la Râşnov. Se pare ca am avut dreptate: in urma analizarii probelor, Cioaca a fost lasat liber. Motivul: politistii nu au prelevat amprentele de pe bunurile găsite sub pretextul ca "s-ar putea distruge proba ADN-ului". Fara comentarii...

18 octombrie 2007

Un e-mail si o ipoteza in cazul avocatei disparuta Elodia Ghinescu

In 26 septembrie a.c. (inainte de a se gasi intr-o rapa langa Brasov o haina de politist si mai multe fotografia cu avocata Elodia Ghinescu) am primit la redactie un e-mail de la adresa berbecantudor@yahoo.com pe care initial nu l-am bagat in seama. Continutul e-mailului respectiv era urmatorul:
"Subconstientul criminalului v-a spus deja locul unde a ascuns cadavrul.
1. Sigmund Freud, in "Psihopatologia vietii cotidiene", spune cum subconstientul scapa adevaruri pe care constientul vrea sa le cenzureze.
2.Tot Freud spune ca atunci cand doua fraze sunt spuse una dupa alta, atunci intodeauna exista o legatura intre ele.
CRIMINALUL A SPUS "II PLACEA SOARELE, CRED CA E PE ACOLO PE UNDEVA!".

La o zi sau doua dupa ce am primit mesajul am verificat, din curiozitate, daca langa Brasov exista vreun loc a carui denumire este legata de SOARE. Spre surprinderea mea am descoperit ca langa orasul de sub Tampa exista un loc numit "POIANA SOARELUI"...

16 octombrie 2007

SEMNELE DE INTREBARE ALE SCANDALULUI "REMES-MURESAN-CIORBA-CALTABOS"

Scandalul caltabosilor imi miroase pe zi ce trece tot mai mult a rafuiala politica. Sa nu inteleaga cineva ca iau partea spagarilor Remes si Muresan. Departe de mine gandul acesta! Insa facand o analiza a evenimentelor am constatat cateva aspecte interesante in privinta scenei "PLICUL CU CEI 15.000 DE EURO".
DATA: 23 septembrie 2007
LOCATIA: Piata Dorobanti, Bucuresti
DERULAREA EVENIMENTELOR: Muresan se afla pe o terasa in zona Dorobanti cu Remes. Fostul ministru Muresan primeste un telefon de la Ciorba. Iese de pe terasa si se intalneste cu omul de afaceri. Din imaginile prezentate de TVR si pe Internet, se vede cum cei doi studiaza cu atentie o serie de hirtii (probabil format A4). Ciorba explica ceva, Muresan urmareste atent. Acesta din urma ia hartiile si le baga intr-un dosar. Ciorba deschide o servieta si scoate un plic pe care-l pune sub dosar. Apoi cei doi se despart. Muresan ia dosarul sub brat si pleaca inapoi pe terasa unde-l astepta Remes. Urmeaza discutia dintre cei doi. Apoi Muresan se ridica si pleaca primul. La scurta vreme pleaca si Remes.
SEMNE DE INTREBARE:
1) Auzind inregistrarile, toata lumea a sustinut ca pe terasa Muresan ii cere lui Remes sa-si deschida servieta sa-i dea plicul cu bani. Cu toate acestea, in imaginile prezentate pe TVR si pe Internet, la momentul la care Remes iese din restaurant nu avea in mana nicio geanta. Sau cel putin eu nu am vazut-o in inregistrarea respectiva.
2) La momentul la care Ciorba i-a dat plicul lui Muresan, aceasta savarsise deja infractiunea de dare de mita: ii oferise caltabosul si palica lui Remes, la "botul calului", la resedinta ministrului de la Baia Mare. Ca atare, omul de afaceri trebuia pus sub acuzatie. Cu toate aceste, el nu este pus sub acuzatie. De ce oare (mai ales ca avea bube in cap)? Surse oficiale mi-au dezvaluit ca Ciorba a aflat ca e urmarit (DE UNDE? DE LA CINE?) si la sugestia CUIVA s-a dus la procurori sa se spovedeasca. Acestia, in loc sa-l puna sub acuzatie, este indemnat de catre oamenii legii sa mai savarseasca allta infractiune de dare de mita (oferirea pliculului cu cei 15.000 de euro), lucru interzis de legea penala.
3) Surse oficiale mi-au dezvaluit ca cei 15.000 de euro au fost marcati cu insemnul "MITA DNA". Adica proveneau de la DNA. Deci erau bani publici! Din cauza ca nu a existat un flagrant (de ce oare ?), banii s-au pierdut. Rezultatul: gaura publica de 15.000 de euro, care se va recupera din buzunarele contribuabililor.
CEL MAI MARE SEMN DE INTREBARE:
Surse din SRI - singura abilitata sa faca inregistrari telefonice, au declarat ca institutia nu a fost implicata in aceasta actiune. Rezultatul: interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Remes si Muresan au fost efectuate ilegal. Si totusi ce institutie a efectuat inregistrarile? Ca oficial DNA nu dispune de tehnica.
MORALA: Pentru ca probele au fost adunate ilegal, in instanta dosarul pica. Chiar si daca ar fi existat un flagrant. Din acest motiv s-a luat la un moment dat decizia ca strategia sa fie schimbata. Si a iesit circul mediatic. In urma caruia Traian Basescu a pus bomboana pe colva sustinand ca in dosarul Caltabosul, care e in fisetul sau de la Cotroceni, sunt alte dovezi mai interesante.
Aceasta scandal imi da mult de gandit. Spun inca o data: nu iau apararea nici lui Remes, nici lui Muresan. Este clar ca cei doi nu sunt curati! Sunt speriat insa la gandul ca daca unui ministru i se poate intampla asa ceva (ex: ascultarea ilegala a telefoanelor), inseamna ca un om simplu poate fi oricand bagat la apa ilegal.
--------
Pe blogul sau, Dan Andronic a prezentat astazi o versiune interesanta a scandalului. Si el sustine ca sursele sale i-au dezvaluit ca banii era marcati cu "MITA DNA" ceea ce inseamna ca erau bani publici. Prezint integral textul lui Dan (sper sa nu se supere), pentru ca este deosebit de interesant si de savuros:
Telenovela caltaboşilor are un final interesant: surse din UM 0962 mi-au dat istoria reală a flagrantului. Ratat. Totul era pregătit! Denunţătorul Ciorbă făcuse denunţul, luase banii marcaţi cu "mită" de DNA, îi predase lui Mureşan, echipa de supraveghere filma, procurorii erau nerăbdători, când stupoare...Mureşan nu i-a dat plicul lui Remeş. Adică i-a dat un plic, numai că nu era ăla cu cei 15.000 euro marcaţi. "Abandonaţi! Abandonaţi! Nu s-a livrat marfa", urla procurorul în căştile echipei de supraveghere. Mai mult, Mureşan a schimbat toţi banii la o casă de schimb valutar, echipa de filaj l-a pierdut şi au rămas şi fără banii marcaţi! Liniştit, Ioan Mureşan şi-a plătit datoriile, restanţa la apartament, iar când s-a făcut percheziţie nu s-a mai găsit nimic...
Stau şi mă întreb!? Cât de cretini să fie oamenii lui Băsescu din DNA ca să dea drumul la o casetă care de fapt nu dovedeşte nimic. Cât de cretină să fie Rodica "Colonelul" să dea drumul la o casetă care nenoroceşte un om, doar pentru că a primit ordin. De la oamenii care i-au citit dosarul de la Securitate. Cât de cretini să fim să mai acceptăm aşa ceva!

12 octombrie 2007

CURTEA DE CONTURI CONFIRMA - JAF LA POSTA ROMANA

Un raport al Curţii de Conturi a României, definitivat la finele lunii iulie a.c., demonstrează că sub pretextul respectării intereselor salariaţilor, actuala conducere a Companiei Naţionale Poşta Română S.A. - cercetată deja de către procurorii anticorupţie pentru săvârşirea unor acte şI fapte de ordin penal, a derulat anul trecut o serie de afaceri ilegale care au prejudiciat compania de stat cu sume considerabile, de ordinul a zeci de milioane de lei (RON). Raportul CCR, pe care cotidianul INTERESUL PUBLIC l-a prezentat integral în patru episoade pe parcursul lunii septembrie, devoalează de-a fir a păr modalitatea în care actualul director general şi preşedinte al CA al CNPR, Dan Mihai Toader, a păgubit compania deţinută de stat în beneficiul unor grupuri de interese de care este legat ombilical. In paranteza fie dpus Toader este si membru in Consiliul de Administratie al CN Posta Romana SA. In curand voi publica pe acest blog si o inregistrare audio cu un important personaj din mediul de afaceri, care patroneaza una dintre companiile de asigurare care au incheiat o polita cu CN Posta Romana SA, din care se va observa ca afacerea a fost una cu dedicatie in beneficiul unui grup de interese.
CAPITOLUL I Prezentarea generală a misiunii de audit
1.1. Baza legală şi modul de organizare a acţiunii de audit
Conform prevederilor art.16, alin. (3) din Legea 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea 77/2002, Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, aceste trei obiective fiind specifice activităţii de audit al performanţei.
1.2. Prezentarea contextului în care s-a desfăşurat auditul
Acţiunea de audit privind analiza contractelor de asigurare încheiate de CN Poşta Română SA cu societăţile de asigurări din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii a fost introdusă în Programul de control financiar şi audit pe anul 2007 aprobat de Plenul Curţii de Conturi a României la sesizarea Camerei Deputaţilor cu adresa 241/23 octombrie 2006, înregistrată la Cabinetul Preşedintelui Curţii de Conturi a României sub 2264/DDS/24 octombrie 2006.
1.3. Obiectivele auditului
Acţiunea de audit a fost structurată la nivelul entităţii audiate în următoarele etape principale: elaborarea criteriilor de audit, colectarea probelor de audit, formularea constatărilor şi elaborarea recomandărilor auditului. Obiectivul general al auditului constă în examinarea independentă cu privire la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea contractelor de asigurare încheiate cu societăţile de asigurări, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări. Auditul performanţei conduce la formularea unor recomandări cu ajutorul cărora să se încerce în viitor eliminarea eventualelor deficienţe constatate pentru perioada auditată. Principalele obiective specifice ale auditului sunt:
Necesitatea şi oportunitatea încheierii contractelor de asigurare;

Legalitatea încheierii contractelor de asigurare;
Modul de derulare a contractelor de asigurări, modalităţi de plată, despăgubiri acordate;
Modul de înregistrare în evidenţa contabilă a cheltuielilor cu primele de asigurare;
Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea încheierii contractelor de asigurare.
1.4. Tehnici şi metode utilizate pentru obţinerea probelor de audit
1.4.1. Tehnici de obţinere a probelor de audit
Consultarea legislaţiei în vigoare privind asigurările în România, respectiv:
- Legea nr. 136/29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în România, actualizată;
- Legea nr. 32/3 aprilie 2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, actualizată;
- Legea nr. 346/5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, actualizată;
- Legea nr. 212/27 mai 2004 privind asigurările private de sănătate, abrogată prin Legea nr. 95/14 aprilie 2006;
- Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/14 august 2001 pentru punerea în aplicare a Normelor nr. 3/2001 privind clasele de asigurări care pot fi practicate de societăţile de asigurare;
- Ordinul Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3111/16 decembrie 2004 pentru punerea în aplicare a Normelor privind informaţiile pe care asiguratorii şi intermediarii în asigurări trebuie să le furnizeze clienţilor.
 Documentarea pe baza bilanţurilor contabile anuale, a rapoartelor administratorilor şi a rapoartelor auditorilor externi în scopul cunoaşterii evoluţiei entităţii;
Solicitarea şi obţinerea unor opinii calificate ale unor persoane implicate în încheierea şi derularea contractelor de asigurare încheiate cu societăţi de asigurare, respectiv persoane din cadrul:
- Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
- CN Poşta Română SA: Direcţia economică, Direcţia resurse umane, Direcţia comercială, Birou protecţia muncii.
Solicitarea şi completarea machetelor şi a chestionarelor în formă scrisă şi în format electronic.
1.4.2. Probe
Macheta nr. 1: Situaţia derulării contractelor de asigurare de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule;
Macheta nr. 2: Situaţia contractelor de asigurări facultative încheiate în anul 2006;
Macheta nr. 3: Referatul nr. 103/1092/10.03.2006 privind încheierea de asigurări sociale aprobat de Consiliul de Administraţie în data de 13.03.2006;
Macheta nr. 4: Nota de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli rectificativ pe anul 2006;
Macheta nr. 5: Proces verbal nr. 101/832/01.02.2006 cu privire la aplicarea art.61 din Contractul colectiv de muncă;
Macheta nr. 6: Actul adiţional la Contractul colectiv de muncă nr. 117/17.04.2006;
Macheta nr. 7: Situaţia derulării contractelor de asigurare încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA;
Macheta nr. 8: Documentaţia pusă la dispoziţie de entitatea auditată la solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 101/3341/23.04.2007;
Macheta nr. 9: Documentaţia transmisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa numărul X2860/02.04.2007;
Macheta nr. 10: Situaţia personalului plecat din CN Poşta Română SA în perioada 05.06 - 10.07.2006;
Macheta nr. 11: Contractele nr. 101/3605/01.06.2006 şi nr. 101/2093/27.03.2006 încheiate cu SC POST COM SA şi derularea acestora;
Macheta nr. 12: Informaţii furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu adresa nr. 5913/23.02.2007 privind înfiinţarea şi obiectul de activitate al SC POST COM SA şi al SC Continental ASIG SA;
Macheta nr. 13: Situaţia plăţilor nejustificate efectuate de CN Poşta Română SA către SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi către Societatea de Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA;
Macheta nr. 14: Situaţia derulării contractelor de asigurare încheiate cu Societatea de Asigurări - Reasigurări OMINIASIG SA;
Macheta nr. 15: Situaţia derulării contractelor de asigurare încheiate cu Societatea de Asigurare - Reasigurare ASTRA SA;
Macheta nr. 16: Adresele nr. 162121/19.01.2006 emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi nr. 460034/17.01.2006 emisă de Direcţia reglementări contabile din cadrul MFP; Macheta nr. 17: Situaţia prestaţiilor poştale efectuate în perioada 2002 - 2006;
Macheta nr. 18: Situaţia personalului angajat între 2002 - 2006;
Macheta nr. 19: Situaţia accidentelor de muncă şi a deceselor înregistrate în perioada 2002 - 2006;
Macheta nr. 20: Situaţia altor accidente înregistrate de către personalul angajat în perioada 2002 - 2006;
Macheta nr. 21: Situaţia depozitelor bancare constituite în anul 2006 şi a dobânzilor aferente. Chestionar nr. 1: Adresa transmisă entităţii sub nr. 101/4256/10.05.2007 cu privire la derularea poliţelor de asigurări facultative la care nu s-a primit răspuns.
Alte documente care au legătură cu obiectivele specifice ale auditului, respectiv:
- poliţele de asigurare încheiate cu: SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, Societatea de Asigurări- Reasigurări OMNIASIG SA şi Societatea de Asigurare - Reasigurare ASTRA SA;
- condiţiile generale şi specifice poliţelor de asigurare sus menţionate;
- bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate pentru 2002 - 2006;
- bilanţurile contabile încheiate pentru 2002 - 2006;
- balanţele de verificare, fişe de cont, facturi, ordine de plată, etc. - contractul colectiv de muncă încheiat pentru 2005 - 2009 cu modificările ulterioare;
- convenţiile încheiate cu Ministerul Muncii, Solidarităţii şi Familiei - Casa Naţională de Pensii şi Ajutor Social, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii privind drepturile de protecţie socială.
1.4.3. Criterii utilizate pentru evaluarea performanţei:
- Conceperea, prelucrarea, interpretarea şi analizarea machetelor şi a chestionarelor pe categorii de probleme;
Sintetizarea, analizarea probelor, documentarea şi formularea unor constatări directe;
Pentru a răspunde cerinţelor de credibilitate şi relevanţă s-a utilizat metoda coroborării probelor de audit din diverse surse (machete, chestionare, interviuri cu persoanele implicate, verificarea unor documente financiar - contabile, etc.).
CAPITOLUL II
Date generale privind activitatea CN Poşta Română SA
Poşta Română SA a fost înfiinţată în baza HG 371/3 iulie 1998 prin reorganizarea Regiei Autonome Poşta Română având ca obiect de activitate, în principal: administrarea, dezvoltarea, exploatarea serviciilor de poştă şi colaborarea cu organizaţii similare străine în realizarea acestor servicii pe plan internaţional în conformitate cu prevederile Legii serviciilor poştale nr. 83/1996 şi cu licenţele ori autorizaţiile acordate de Ministerul Comunicaţiilor ori de către alt organ competent. În temeiul art. 16 din OG nr. 31/2002 privind furnizarea serviciilor poştale, aprobată cu modificări prin Legea 642/2002, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii a acordat Licenţa individuală privind furnizarea de servicii poştale incluse în sfera serviciului universal înregistrată la CN Poşta Română SA sub nr. MG 109/324/08.07.2003 potrivit căreia, entitatea are dreptul de a furniza următoarele servicii poştale:
1. colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor interne şi internaţionale, corespondenţă şi imprimate - în greutate de până la 2 kg;
2. colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor poştale interne şi internaţionale în greutate de până la 10 kg;
3. distribuirea coletelor poştale în greutate de până la 20 kg, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;
4. serviciul de trimitere recomandată indiferent dacă este internă sau internaţională;
5. serviciul de trimitere cu valoare declarată indiferent dacă este internă sau internaţională.
În acest sens, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, în temeiul art. 4, alin. (9) din Decizia nr. 118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii poştale, a acordat CN Poşta Română SA certificatul de atestare a dreptului de furnizare de servicii poştale pe baza regimului de autorizare generală nr. 3778/23.05.2003 potrivit căruia entitatea auditată are dreptul de a furniza următoarele servicii poştale:
1. Servicii poştale fără valoare adăugată:
- Servicii de poştă naţională (cod CAEN 6411) cu limite de greutate a trimiterilor poştale interne şi internaţionale între 10 - 50 kg;
- Servicii de curierat (cod CAEN 6412) cu limită de greutate a trimiterilor, interne şi internaţionale între 10 - 50 kg;
- Servicii financiar - poştale interne şi internaţionale (cod CAEN 6512);
- Servicii de publicitate prin poştă.
2. Servicii poştale cu valoare adăugată:
- Servicii de poştă naţională (cod CAEN 6411) cu limita de greutate a trimiterilor poştale de 50 de kg; - Servicii Express, interne şi internaţionale;
- Servicii de curierat (cod CAEN 6412) cu limita maximă a trimiterilor poştale de 50 de kg;
- Servicii financiar poştale (cod CAEN 6512);
- Servicii de publicitate prin poştă.
Începând cu 2004, potrivit Deciziei nr. 88/EN din 8 aprilie 2004 emisă de Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, CN Poşta Română SA a fost desemnată pe o perioadă de 5 ani ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, iar potrivit Deciziei nr. 153/EN din 15 iunie 2004 pentru modificarea Deciziei nr. 88/EN/2004, până la 31 decembrie 2008 CN Poşta Română SA beneficiază de dreptul exclusiv de a presta servicii poştale având ca obiect: trimiteri de corespondenţă internă precum şi a celor expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia.
De asemenea, CN Poşta Română SA asigură şi serviciile de poştă necesare sistemului naţional de operare şi sistemului de siguranţă naţională la solicitarea autorităţilor publice competente. CN Poşta Română SA participă pe piaţa liberă a serviciilor cu valoare adăugată de poştă şi presă, în calitate de concurent şi desfăşoară şi alte activităţi colaterale necesare realizării în condiţii de rentabilitate a obiectului său de activitate, respectiv: comerţ exterior, aprovizionare, cercetare şi proiectare tehnologică şi informaţională, medicale, învăţământ, social - culturale.
CAPITOLUL III
Formularea constatărilor auditului
În acţiunea de audit al performanţei contractelor de asigurare s-au formulat constatări pe obiective specifice, după cum urmează:
3.1. Necesitatea şi oportunitatea încheierii de contracte de asigurare
Potrivit Legii 136/29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările în România, actualizată, art.1: „ În România, activitatea de asigurare se desfăşoară sub forma asigurărilor de viaţă şi a celor generale, facultative sau obligatorii în condiţiile legii“;
art. 2: „În asigurarea facultativă, raporturile dintre asigurat şi asigurator, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de asigurări“;
art. 3: „În asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat şi asigurator, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite de lege“.
În sensul prezentei legi este obligatorie asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.
În perioada 2002 - 2006, CN Poşta Română SA a încheiat asigurări de răspundere civilă în valoare totală de 1.866.280,7 lei (189.942,3 lei - 2002, 285.248,9 lei - 2003, 394.011,0 lei - 2004, 507.310,5 lei - 2005 şi 489.768,0 lei - 2006).
Potrivit Legii nr. 53/24 ianuarie 2003 privind Codul muncii, art. 175: „Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii“. În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/5 iunie 2002, actualizată:
art. 1: „Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul asigurărilor sociale, este garantată de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecţia socială a salariaţilor împotriva diminuării sau pierderea capacităţii de muncă şi decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale“;
art. 5: „Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract de muncă indiferent de durata acestuia...“;
art. 8: „(1) Are calitate de asigurator... Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumită CNPAS“;
art. 9: „(2) Calitatea de asigurat se dobândeşte iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de muncă“.
În aplicarea art. 175 din Legea nr. 53/2003 prin Contractul colectiv de muncă încheiat între CN Poşta Română SA şi Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii pentru perioada 2005 - 2009, înregistrat la DGMSSF - Municipiul Bucureşti sub nr. 2361/26.04.2005 la art. 61, entitatea auditată s-a obligat să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale.
În fapt, CN Poşta Română SA a asigurat salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale odată cu încheierea contractelor individuale de muncă în conformitate cu art. 9, alin. 2 din Legea nr. 346/2002.
În anul 2006, pe lângă asigurările obligatorii menţionate, CN Poşta Română SA a încheiat şase contracte de asigurare facultativă în valoare totală de 43.852.260 lei din care: - patru poliţe în valoare totală de 35.017.444 lei reprezentând asigurări de viaţă de grup; - o poliţă în valoare de 6.668.150 lei reprezentând asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin tâlhărie; - o poliţă în valoare de 2.166.666 lei reprezentând asigurarea bunurilor pe timpul transportului. Obligaţia CN Poşta Română SA de a încheia astfel de asigurări nu a fost stabilită prin lege, raporturile dintre asigurator şi asigurat fiind stabilite de comun acord potrivit poliţelor de asigurare şi condiţiilor de asigurare anexate acestora. În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 136/1995, acest tip de asigurări sunt denumite asigurări facultative pentru care în conformitate cu prevederile art. 11 din acelaşi act normativ: „încheierea contractului de asigurare se probează cu poliţa de asigurare.....“.
Echipei de audit i-au fost prezentate poliţe de asigurare.
Din analiza documentelor privind necesitatea şi oportunitatea încheierii de contracte de asigurare facultative, echipa de audit a constatat următoarele:
a) Din cele şase contracte de asigurare în valoare totală de 43.852.260 lei, CN Poşta Română SA a încheiat 4 contracte de asigurare în valoare totală de 37.153.850 lei fără aprobarea Consiliului de Administraţie în momentul încheierii lor, astfel:
Cu Societatea de Asigurare - Reasigurare ASTRA SA:
1. Poliţa de asigurare a valorilor pentru cazurile de furt prin tâlhărie a curierilor/factorilor poştali nr. PG 05B9014458/ 09.02.2006, în valoare de 6.668.150 lei;
2. Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. 820012/10.02.2006, în valoare de 11.742.850 lei;
 cu Societatea Comercială Allianz Ţiriac - Asigurări SA:
3. Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. GSC 0600582720/ 03.03.2006, în valoare de 11.742.850 lei;
4. Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. GSC 0600583611/ 03.03.2006, în valoare de 7.000.000 lei.
Ulterior încheierii acestor poliţe de asigurare, în şedinţa din 13.03.2006, Consiliul de administraţie al CN Poşta Română SA, conform Hotărârii nr. 23, art. 1 a aprobat „încheierea de asigurări sociale şi administrative în temeiul referatului“ nr. 3/1092/10.03.2006 întocmit de Direcţia economică, avizat de Directorul Direcţiei Resurse Umane, Directorul Direcţiei Administrative precum şi de Directorul general al CN Poşta Română SA. Conform Referatului nr. 103/1092/10.03.2006, necesitatea încheierii de asigurări sociale pentru salariaţi a fost motivată ca fiind „una dintre măsurile care aveau ca scop identificarea resurselor necesare solicitărilor reprezentanţilor salariaţilor în urma grevei din aprilie 2005“.
În acest sens, potrivit pct. 8 din procesul-verbal încheiat la 19.04.2005 între reprezentanţii legali ai CN Poşta Română SA şi Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, conducerea societăţii a fost de acord să includă în programul de susţinere, măsuri cum ar fi: „... asigurarea de sănătate a salariaţilor poştali“.
Prin urmare, motivaţia prezentată în Referatul nr. 103/1092/10.03.2006 privind încheierea de asigurări sociale pentru toţi salariaţii nu corespunde realităţii, nefiind o măsură luată în urma grevei din aprilie 2005, întrucât în programul de susţinere, conducerea entităţii auditate a fost de acord cu asigurarea de sănătate a salariaţilor poştali.
Conform situaţiilor prezentate de entitatea auditată, personalul de exploatare poştală compus din: diriginte, casier, numărător, oficiant, mânuitor, factor poştal, agent şi cartator existent la 31.01.2006 însumează 30.518 persoane, reprezentând 86% în total personal angajat, iar cel existent la 31.12.2006 însumează 30.720 persoane, reprezentând 87% în total personal angajat.
De asemenea, conform Referatului nr. 103/1092/10.03.2006, încheierea de asigurări sociale pentru salariaţi a fost explicitată ca fiind „una dintre cele mai reuşite posibilităţi de acţiune socială prin completarea salariilor cu poliţe de asigurare împotriva unor riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc.“, pentru care „CN Poşta Română SA şi-a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2006 suma de 25 mil. lei reprezentând prime de asigurare pentru: asigurări sociale, asigurarea valorilor băneşti şi asigurarea clădirilor şi mijloacelor de transport“.
Pentru realizarea acestui scop privind completarea salariilor cu poliţe de asigurare, potrivit Legii nr. 212/27 mai 2004 privind asigurările private de sănătate, CN Poşta Română SA avea dreptul să completeze salariile angajaţilor cu contracte de asigurare privată de sănătate, care presupun servicii medicale şi farmaceutice în suplimentarea sistemului de asigurare de sănătate de stat stabilit prin Legea nr. 145/1997 cu modificările ulterioare, aşa cum se prevede la art. 5, alin. 2: „Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot să încheie contracte de asigurare privată de sănătate pentru angajaţii lor, individual sau în grup, acordate ca beneficii adiţionale la drepturile salariale ale acestora, în scopul atragerii, selecţionării şi stabilizării personalului angajat“, şi la art. 6: „Asigurările private de sănătate oferite de societăţile de asigurare private de sănătate sunt servicii medicale şi farmaceutice ce se stabilesc de către fiecare societate de asigurări private de sănătate sub formă de pachete de servicii, în funcţie de riscul individual“.
Echipa de audit a constatat:
a) Conducerea CN Poşta Română SA a încheiat în 2006 patru poliţe de asigurări de viaţă de grup în valoare totală de 35.017.444 lei (nr. GSC 0600582720 în valoare de 11.742.850 lei şi nr. GSC 06000583611 în valoare de 7.000.000 lei, încheiate la 03.03.2006 cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA; nr. B 083883 în valoare de 4.531.744 lei încheiată la 27.06.2006 lei cu SC Asigurări - Reasigurări OMIASIG SA şi Poliţa nr. 820012 în valoare de 11.742.850 lei încheiată la 10.02.2006 cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA) cu nerespectarea Hotărârii Consiliului de Administraţie al CN Poşta Română SA care a aprobat, în baza Referatului nr. 103/1092/10.03.2006, încheierea de asigurări sociale justificate de conducerea entităţii auditate ca o completare a salariilor cu poliţe de asigurare, ceea ce presupunea încheierea de asigurări private de sănătate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2004 cu modificările ulterioare.
b) Prin modul în care au fost încheiate aceste poliţe de asigurare, nu s-a realizat o completare a salariilor cu poliţe de asigurare, aşa cum s-a solicitat în Referatul nr. 103/1092/10.03.2006 aprobat de Consiliul de Administraţie în şedinţa din 13.03.2006, întrucât CN Poşta Română SA a avut atât calitatea de contractant. Cât şi de plătitor al primelor de asigurare. Iar contravaloarea primelor de asigurare nu a fost inclusă în veniturile salariale ale angajaţilor fiind suportate de entitatea auditată, pe costuri pentru toţi salariaţii inclusiv pentru membrii de familie ai acestora (soţ/soţie şi copii).
c) Consiliul de Administraţie al CN Poşta Română SA a aprobat la 13.03.2006 încheierea de asigurări sociale pentru care la acea dată nu a fost prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2006, efectuarea de cheltuieli cu prime de asigurare. Nu au fost respectate prevederile art.18 „Atribuţiile Consiliului de Administraţie“ din HG nr. 371/31 iulie 1998 privind înfiinţarea CN Poşta Română SA potrivit căruia: „d) asigură gestiunea şi coordonarea activităţii companiei“. În baza hotărârii Consiliului de Administraţie din 13.03.2006, conducerea CN Poşta Română SA a încheiat şase contracte de asigurări în valoare totală de 43.852.260 lei, pentru care au fost efectuate plăţi în sumă totală de 22.737.985 lei fără ca prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe 2006 să fie prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare. Conform Notei de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli rectificativ pe anul 2006, aprobat prin HG nr. 1.724/6 decembrie 2006, au fost prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare în sumă de 20.000,0 mii lei la Capitolul „Alte cheltuieli de exploatare“, Subcapitolul „Cheltuieli cu prestaţiile externe“. În execuţie, au fost efectuate cheltuieli în sumă de 22.737,9 mii lei, înregistrându-se o depăşire în valoare absolută de 2.737,9 mii lei, respectiv de 113,6% faţă de cheltuielile în sumă de 20.000 de lei prevăzute în bugetul rectificat aprobat prin HG nr.1.724/6 decembrie 2006.
d) Din cele patru poliţe de asigurări de viaţă de grup în valoare de 35.017.444 lei, CN Poşta Română SA a încheiat trei poliţe de asigurare în valoare totală de 30.485.700 lei (poliţa de asigurare nr. 820012 încheiată în 10.02.2006 cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA în valoare de 11.742.850 lei; poliţele nr. GSC 0600582720 în valoare de 11.742.850 lei şi nr. GSC 0600583611 în valoare de 7.000.000 lei, încheiate la 03.03.2006 cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA cu aplicabilitate începând cu 04 martie 2006) cu nerespectarea art. 61 din Contractul colectiv de muncă care prevedea: „Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii“. CN Poşta Română SA s-a obligat prin Contractul colectiv de muncă să asigure salariaţii pentru riscuri care au făcut obiectul poliţelor de asigurare de viaţă de grup (de accidente altele decât cele de muncă, invaliditate şi deces) începând cu 19.04.2006 - data înregistrării la DMSSF - Municipiul Bucureşti a Actului Adiţional nr. 117/17.04.2006 la Contractul colectiv de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr.130/16 octombrie 1996 privind Contractul colectiv de muncă, actualizată, care precizează: Art.7, alin. (2): „Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor“; Art.8, alin. (1): „Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege“; Art.31, alin. (2): „Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează şi devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenţiei părţilor“. Astfel, potrivit art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2005 - 2009 modificat prin Actul adiţional înregistrat la: CN Poşta Română SA sub nr. 101/2584/17.04.2006, Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii sub nr. 117/17.04.2006, iar la DGMSSF - Municipiul Bucureşti sub nr. 2612/19.04.2006: „Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente, invaliditate şi deces, în condiţiile legii, potrivit poliţei de asigurare“.
Asigurarea pentru risc de accidente, altele decât accidentele de muncă, invaliditate şi deces nu este o asigurare obligatorie, nefiind prevăzută într-un act normativ, raporturile dintre asigurat şi asigurător stabilindu-se de comun acord între părţi prin contracte de asigurare.
Până la 19.04.2006, conform art. 61 din Contractul colectiv de muncă, CN Poşta Română SA avea obligaţia să asigure salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, respectiv cu asigurări sociale de stat, lucru care a fost realizat odată cu încheierea contractelor individuale de muncă în conformitate cu prevederile art.9, alin. 2 din Legea nr. 346/2002. CN Poşta Română SA, prin încheierea poliţelor de asigurare nr. 821J012, nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611, a asigurat salariaţii pentru riscuri pentru care nu a avut această obligaţie prin Contractul colectiv de muncă, ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nedatorate cu primele de asigurare în sumă totală de 1.411.420,54 lei în baza poliţei de asigurare nr. GSC 0600582720 (848.723,57 lei) şi nr. GSC 0600583611 (562.696,97 lei) încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA calculate pentru perioada 04 martie 2006 (data intrării în vigoare a poliţelor de asigurare) - 19 aprilie 2006 (data înregistrării la DMSSF Bucureşti a Actului adiţional nr.101/2584/17.04.2006 la Contractul colectiv de muncă).
e) CN Poşta Română SA a încheiat cele patru contracte de asigurare de viaţă de grup în valoare 35.017.444 lei, inclusiv pentru membrii de familie (soţ/soţie şi copii) ai salariaţilor, cu nerespectarea art. 1 din Hotărârea nr. 23/13.03.2006 a Consiliului de Administraţie a CN Poşta Română SA şi art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2005 - 2009, modificat prin Actul adiţional nr. 101/2584/17.04.2006 potrivit cărora entitatea auditată s-a obligat să asigure salariaţii fără a se face vreo precizare în legătură cu persoanele aflate în întreţinerea acestora, astfel:
- potrivit Poliţei de asigurare nr. 820012 în valoare de 11.742.850 lei încheiată la 10.02.2006 cu SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA, CN Poşta Română SA s-a obligat să asigure 33.551 salariaţi şi membrii de familie (soţ/soţie şi copii) ai acestora fără a se preciza numărul lor;
- potrivit poliţelor nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 încheiate la 3 martie 2006 cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA, CN Poşta Română SA s-a obligat să asigure un număr total de 106.653 persoane reprezentând: 35.551 salariaţi şi 71.102 membrii de familie ai acestora, considerând o familie formată din soţ, soţie şi un copil;
- potrivit poliţei nr. B083883 în valoare de 4.531.744 lei încheiată cu Societatea de Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA, CN Poşta Romană SA s-a obligat să asigure un număr total 89.858 persoane reprezentând: 35.032 salariaţi, 28.623 persoane (soţ/soţie) şi 26.203 copii cu vârstă între 1-18 ani. La solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 101/3341/27.03.2007 de a prezenta aprobările legale pentru asigurarea membrilor de familie ai salariaţilor, nu au fost prezentate aprobări privind asigurarea acestora, iar în adresa de răspuns nr. 101/3341/23.04.2007, conducerea entităţii auditate a explicat faptul că aceste asigurări au fost făcute „ca un bonus acordat de asigurător, fapt pentru care nu se impunea o aprobare prealabilă“. Această explicaţie nu corespunde realităţii, întrucât primele de asigurare stabilite în poliţele de asigurare de viaţă de grup au fost defalcate atât pe riscuri, cât şi pe persoane, după cum urmează:
 prima de asigurare în valoare de 11.742.850 lei care a făcut obiectul poliţei de asigurare nr. GSC 0600582720 încheiată cu SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, potrivit adresei f.n/20.03.2006, emisă de aceasta, a fost defalcată în:
primă de asigurare aferentă salariaţilor,
primă de asigurare aferentă membrilor de familie, astfel:
- pentru 35.551 persoane angajate - prima de asigurare/persoană a fost de 192,31 lei, rezultând suma de 6.836.813 lei (35.551 x 192,31);
- pentru 35.551 persoane (soţ/soţie) - prima de asigurare/persoană a fost de 79 lei, rezultând suma de 2.808.529 lei (35.551 x 79);
- pentru 35.551 persoane (copii) - prima de asigurare/persoană a fost de 59 lei, rezultând suma de 2.097.509 lei (35.551 x 59).
Total primă de asigurare = 11.742.850 lei
Prima de asigurare în valoare de 7.000.000 lei care a făcut obiectul poliţei de asigurare nr. GSC 06005832611 încheiată cu SC Allianz Ţiriac Asigurări SA potrivit adresei f.n/23.03.2006, emisă de aceasta, a fost defalcată în:
primă de asigurare aferentă salariaţilor,
primă de asigurare aferentă membrilor de familie, astfel:
- pentru 35.551 persoane angajate - prima de asigurare/persoană a fost de 127,5 lei, rezultând suma de 4.531.897 lei (35,551 x 127,5);
- pentru 35.551 persoane (soţ/soţie) - prima de asigurare/persoană a fost de 63,9 lei, rezultând suma de 2.271.709 lei (35.551 x 63,9);
- pentru 35.551 persoane (copii) - prima de asigurare/persoană a fost de 5,6 lei, rezultând suma de 199.085 lei (35.551 x 5,6).
Total primă de asigurare = 7.000.000 lei
Prima de asigurare în valoare de 4.531.744 lei care a făcut obiectul poliţei de asigurare seria B nr. 083883 încheiată cu Societatea de Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA, potrivit documentului anexat la adresa emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor XI/2860/02.04.2007, la solicitarea echipei de audit cu adresa 21065/BD/07.03.2007, a fost defalcată în: primă de asigurare aferentă salariaţilor, primă de asigurare aferentă membrilor de familie, astfel:
- pentru 35.032 persoane angajate - prima de asigurare/persoană a fost 87,20 lei, rezultând suma de 3.054.790 lei; - pentru 28.623 persoane (soţ/soţie) - prima de asigurare/persoană a fost de 37,96 lei, rezultând suma de 1.086.529 lei;
- pentru 26.203 persoane (copii cu vârsta 1-18 ani) - prima de asigurare/persoană a fost de 14,90 lei, rezultând suma de 390.425 lei. Total primă de asigurare = 4.531. 744 lei.
Faptul că primele de asigurare stabilite în poliţele de asigurare au fost calculate separat pentru salariaţi şi separat pentru membrii de familie ai acestora a fost recunoscut de SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA care a transmis on-line la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în data de 15.05.2007, cuantumul primei anuale înscris în poliţele încheiate cu CN Poşta Română SA, s-a calculat, astfel:
Poliţa de asigurare: GSC 0600583611 - prima anuală: 7.000.000 lei, din care
- prima aferentă salariaţilor: 4.531.897 lei;
- prima aferentă membrilor de familie: 24.681.023 lei

Poliţa de asigurare GSC 0600582720 - prima anuală: 11.742.850 lei, din care
- prima aferentă salariaţilor: 6.836.813 lei;
- prima aferentă membrilor de familie: 4.906.037 lei.

În concluzie, echipa de audit a constatat că prin încheierea contractelor de asigurare nr. 820012, nr. GSC 0600582720, nr. GSC 0600583611 şi nr. B 083883, CN Poşta Română SA a angajat cheltuieli nedatorate cu primele de asigurare plătite pentru persoanele care nu au avut calitatea de salariaţi, în sumă totală de 5.164.024 lei (2.453.018,5 lei în baza poliţei nr. GSC 0600582720; 1.234.051,5 lei în baza poliţei nr. GSC 0600583611 şi 1.476.954 lei în baza poliţei nr. B 083883). Referitor la asigurarea membrilor de familie ai salariaţilor, a existat o iniţiere de cuprindere în Contractul colectiv de muncă, dar care nu s-a materializat într-o clauză, astfel:
- conform procesului-verbal încheiat cu Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, înregistrat la entitatea auditată sub nr. 101/832/01.02.2006, pct. a), CN Poşta Română SA şi Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii au convenit să încheie contracte de asigurare pentru toţi salariaţii şi persoanele aflate în întreţinerea acestora, condiţionat de modificarea Contractului colectiv de muncă în acest sens. Potrivit art. 61 din Actul Adiţional nr. 101/2584/17.04.2006 la Contractul colectiv de muncă, CN Poşta Română SA s-a obligat să asigure salariaţii fără a se face vreo precizare în legătură cu persoanele aflate în întreţinerea acestora.
3.2. Legalitatea achiziţiei serviciilor de asigurare
Pentru achiziţia de bunuri şi servicii finanţate integral din surse proprii, CN Poşta Română SA trebuia să aplice procedurile de achiziţie prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii înregistrat sub nr. 100/342/25.10.2001, iar pentru cele finanţate din fonduri publice trebuia să aplice procedurile de achiziţie prevăzute în OG nr. 60/2001 cu modificările şi completările ulterioare.În semestrul I al anului 2006, CN Poşta Română SA a achiziţionat din surse proprii servicii de asigurare în valoare totală de 43.852.260 lei reprezentând:
a) asigurare de viaţă de grup în valoare de 35.017.444 lei, conform poliţelor:
- nr. GSC 0600582720 în valoare de 11.742.850 lei şi nr. GSC 0600583611 în valoare de 7.000.000 lei, încheiate în 3 martie 2006 cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA;
- seria B nr. 083883 în valoare de 4.531.744 lei, încheiată la 27 iunie 2006 cu Societatea de Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA, precum şi a poliţei nr. 820012, în valoare de 11.742.850 lei, încheiată la 10.02.2006 cu Societatea de Asigurare - Reasigurare ASTRA SA;
b) asigurarea bunurilor pe timpul transportului în valoare de 2.166.666 lei conform poliţei seria D nr. 051174, încheiată la 27 iunie 2006 cu Societatea de Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA;
c) asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin tâlhărie asupra curierilor/factorilor poştali în valoare de 6.668.150 lei, conform poliţei nr. PG 05B9014458, încheiată la 09.02.2006 cu Societatea de Asigurare - Reasigurare ASTRA SA. Echipa de audit a constatat faptul că deşi valoarea fiecărei poliţe de asigurare încheiate de CN Poşta Română SA depăşeşte echivalentul în lei a 70.000 euro, achiziţia serviciilor de asigurare în valoare totală de 43.852.260 lei s-a efectuat prin aplicarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă fără a organiza licitaţie, contrar prevederilor art. 1.3 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii aprobat de CA al CN Poşta Română SA în 25.10.2001 cu completările ulterioare, care precizează:„Autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la: 3. Achiziţii prin licitaţie deschisă sau restrânsă pentru contractul a cărui valoare estimată (fără TVA) depăşeşte echivalentul în lei a 70.000 euro“, iar conform art.2.6 formele licitaţiei publice deschise sunt: „a) Licitaţie publică deschisă fără preselecţie... pentru achiziţii de bunuri şi servicii, la care pot participa, în număr nelimitat, ofertanţi interni sau externi; b) Licitaţie publică deschisă cu preselecţie... bunuri şi servicii la care autoritatea contractantă achizitoare doreşte să selecţioneze în prealabil ofertanţii competenţi şi potenţiali“.
Potrivit art. 2.17 din Regulament, renumerotat art. 2.22 (în urma completării acestuia) achiziţia de bunuri şi servicii prin aplicarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă are la bază o „notă justificativă aprobată de Directoratul General al autorităţii contractante achizitoare privind circumstanţele pe care s-a bazat pentru a alege respectiva metodă de achiziţie“.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr.101/3341/27.03.2007, entitatea auditată a prezentat Referatul 106/287/08.02.2006 aprobat de directorul general al CN Poşta Română SA, potrivit căruia s-a considerat oportun „şi imperios necesar a fi încheiate următoarele tipuri de poliţe:
1. asigurări de viaţă de grup - partener Allianz Ţiriac Asigurări SA;
2. poliţă privind asigurarea valorilor pentru cazuri de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor/factorilor poştali - partener Astra Asigurări;
3. poliţă privind asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente - partener Astra Asigurări; datorită următoarelor aspecte:
- necesitatea consolidării relaţiei cu partenerii de dialog social şi nevoia de creştere a securităţii la locul de muncă ... ...;
- Allianz Ţiriac este liderul pieţei asigurărilor din România, atât pentru anul 2004, cât şi pentru anul 2005;
- avantajul costului oferit de către partenerii menţionaţi raportat la oferta pieţei şi la costurile pe care compania lear suporta din fonduri proprii, conform Contractului colectiv de muncă negociat...;
- conform Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii, cap. 2, Partea C, art. 2.16, litera h, CN Poşta Română SA poate angaja aceste servicii de protecţie a bunurilor şi persoanelor prin solicitarea ofertei de preţ de la un singur contractant, în condiţiile în care acesta a prezentat cea mai bună ofertă financiară de pe piaţa entităţiii are un istoric favorabil în relaţia cu firma contractantă“.
Din analiza efectuată, echipa de audit a constatat includerea neîntemeiată a serviciilor de asigurare în categoria serviciilor de protecţie a bunurilor entităţiii persoanelor pentru care, conform Regulamentului privind organizarea entităţiii, desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii aprobat în şedinţa CA al CN Poşta Română SA din 25.10.2001, cu completările ulterioare, la art.2.16, lit. i), se precizează: „Autoritatea contractantă achizitoare poate achiziţiona bunuri sau angaja servicii prin solicitarea unei oferte de prej de la un singur contractant în următoarele circumstanţe: h) pentru bunuri şi servicii de investigaţii, pază şi protecţie pentru informaţii clasificate, bunuri şi persoane“.
Conform anexei „Clasificarea activităţilor din economia naţională Codul CAEN“ actualizată entităţiii aprobate prin Ordinul 601/26.11.2002 emis de preşedintele INS publicat în Monitorul Oficial 908/13 decembrie 2002, activităţile de asigurări sunt activităţi distincte de cele de investigaţie şi protecţie de bunuri şi persoane, astfel: activităţile de asigurări sunt prevăzute la litera J „Intermedieri financiare“ - cod 66, iar activităţile de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor sunt prevăzute la litera K - cod 74 „Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor“ - subcod 746. Prin urmare, serviciile de asigurare nu fac parte din categoria de servicii de investigaţii, pază şi protecţie şi nici nu pot fi asimilate cu acestea întrucât aceste servicii sunt prestate de societăţi autorizate ale căror condiţii de organizare şi funcţionare sunt prevăzute în Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, actualizată.
Referitor la avantajul costului oferit de către SC Allianz Ţiriac Asigurări SA şi de către Societatea de Asigurare- Reasigurare ASTRA SA raportat la oferta pieţei în momentul încheierii poliţelor de asigurare cu SC Allianz Ţiriac - 03.03.2006, respectiv cu ASTRA SA - 09.06.2006, entitatea auditată n-a prezentat oferte de preţ din partea acestor firme şi a altor firme de asigurări, ceea ce denotă că nu s-a analizat încheierea acestora în cele mai bune condiţii financiare comparativ cu oferta pieţei. În concluzie, prin achiziţia dintr-o singură sursă a serviciilor de asigurare în valoare de 43.852.260 lei, CN Poşta Română SA nu a avut posibilitatea compărării mai multor oferte (pentru fiecare tip de asigurare) pentru a fi aleasă aceea care să asigure minimizarea costuritor resurselor alocate.
3.3. DERULAREA CONTRACTELOR DE ASIGURARE
3.3.1. Contracte de asigurare încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA
În anul 2006, CN Poşta Română SA a încheiat cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA două poliţe de asigurare în valoare totală 18.742.850 lei, după cum urmează:
a) Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. GSC 0600582720, încheiată în data de 3 martie 2006 pentru perioada asigurată 4 martie 2006 - 3 martie 2007, având prima de asigurare totală anuală de 11.742.850 lei, care trebuia plătită în patru rate, trimestrial, respectiv: 30 martie 2006; 3 iunie 2006; 3 septembrie 2006 şi 03 decembrie 2006, valoarea primei trimestriale fiind de 2.935.712,5 lei.
Din valoarea primei de asigurare anuale în sumă de 11.742.850 lei a fost plătită, la termen, suma de 5.871.425 lei (50%) rămânând neachitată suma de 5.871.425 lei reprezentând contravaloarea a două rate având termen de plată 03 septembrie, respectiv 03 decembrie 2006, pentru care CN Poşta Română SA nu a solicitat în scris rezilierea poliţei de asigurare, astfel:
- prima de asigurare aferentă trim.I în sumă de 2.935.712,5 lei a fost plătită cu OP nr. 544/30.03.2006 din contul curent 85002717790ROL02 deschis pe numele CN Poşta Română SA la Bancpost SA în contul SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA, deschis la Banca Comercială Ion Ţiriac Braşov deşi poliţa nr. GSC 0600582720 a fost încheiată la nivelul companiei cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA cu sediul în Bucureşti şi nu cu sucursala acesteia din Braşov;
- prima de asigurare aferentă trim. II în sumă de 2.935.712,5 lei a fost plătită cu OP nr. 974/02.06.2006 din acelaşi cont curent deschis pe numele CN Poşta Română SA la Bancpost SA. în contul SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA deschis la CITIBANK Bucureşti la solicitarea acestei societăţi cu adresa transmisă prin fax înregistrată sub nr. 421/01.06.2006.
Această poliţă de asigurare a fost încheiată pentru următoarele categorii de asiguraţi:
- categoria I - 35.551 persoane, reprezentând personalul angajat la data intrării în vigoare a poliţei (nenominalizaţi);
- categoria II - soţul/soţia asiguraţilor incluşi în prima categorie;
- categoria III - copiii minori ai asiguraţilor incluşi în prima categorie, cu vârste de minim 1 an; Riscurile acoperite prin această poliţă de asigurare pe categorii de asiguraţi sunt următoarele:
- categoria I - asigurarea pentru invaliditate permanentă de gradul I din orice cauză; asigurarea privind invaliditatea permanentă totală sau parţială din accident; asigurarea de spitalizare ca urmare a unui accident; asigurarea pentru intervenţii chirurgicale ca urmare a unui accident; asigurarea pentru deces din accident; asigurarea pentru fracturi şi arsuri accidentale.
- categoria II - asigurarea pentru invaliditate permanentă de gradul 1 din orice cauză; asigurarea privind invaliditatea permanentă totală sau parţială din accident; asigurarea de spitalizare ca urmare a unui accident; asigurarea pentru intervenţii chirurgicale ca urmare a unui accident; asigurarea pentru fracturi şi arsuri accidentale.
- categoria III - asigurarea de spitalizare ca urmare a unui accident; asigurarea pentru intervenţii chirurgicale ca urmare a unui accident; asigurarea pentru fracturi şi arsuri accidentale.
b) Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. GSC 0600583611, încheiată în data de 3 martie 2006 pentru perioada asigurată: 4 martie 2006 - 3 martie 2007 având primă de asigurare totală anuală de 7.000.000 lei care trebuia plătită în patru rate, trimestrial, respectiv: 30 martie 2006; 3 iunie 2006; 3 septembrie 2006 şi 3 decembrie 2006 valoarea primei trimestriale fiind de 1.750.000 lei.
Din valoarea primei de asigurare anuale în sumă de 7.000.000 lei a fost plătită, la termen, suma de 3.500.000 lei (50%), rămânând neachitată suma de 3.500.000 lei, reprezentând contravaloarea a două rate având termen scadent 3 septembrie, respectiv 3 decembrie 2006, pentru care CN Poşta Română SA n-a solicitat în scris rezilierea poliţei de asigurare, astfel:
- prima de asigurare aferentă trimestrului I în sumă de 1.750.000 lei a fost plătită cu OP nr. 543/30.03.2006 din contul curent nr.85002717790ROL02 deschis pe numele CN Poşta Română SA la Bancpost SA în contul SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA deschis la Banca Comercială Ion Ţiriac - Braşov deşi poliţa nr. GSC 0600583611 a fost încheiată la nivelul companiei cu SC. Allianz Ţiriac - Asigurări SA cu sediul în Bucureşti şi nu cu sucursala acesteia din Braşov ;
- prima de asigurare aferentă trimestrului II în sumă de 1.750.000 lei a fost plătită cu ordinul de plată nr. 973/02.06.2006 din acelaşi cont curent deschis pe numele CN Poşta Română SA la Bancpost SA în contul SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA deschis la CITIBANK Bucureşti la solicitarea acestei societăţi cu adresa transmisă prin fax înregistrată sub nr. 421/1.06.2006. Această poliţă de asigurare a fost încheiată pentru următoarele categorii de asiguraţi:
- categoria I - 35.551 persoane fizice, reprezentând personalul angajat la data intrării în vigoare a poliţei (nenominalizaţi);
- categoria II - soţul/soţia asiguraţilor incluşi în prima categorie;
- categoria III - copiii dependenţi ai asiguraţilor incluşi în prima categorie, cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. Riscul acoperit prin această poliţă de asigurare este asigurarea pentru deces din orice cauză pentru toate categoriile de asiguraţi.
Conform Condiţiilor specifice privind asigurarea de deces şi invaliditate permanentă din accident - limita teritorială - 5: „Riscurile specificate la pct. 4 de mai sus sunt acoperite atât pe teritoriul României, cât şi în afara acesteia“.
Celelalte riscuri asigurate în baza celor două poliţe de asigurare sunt acoperite numai pe teritoriul României. Riscurile asigurate prin aceste poliţe de asigurare sunt acoperite 24 ore din 24 ore, conform anexelor la poliţele de asigurare.
Echipa de audit a constatat din analiza documentelor prezentate de entitatea auditată (poliţe de asigurare şi condiţiile aferente acestora, situaţia personalului angajat în 2006 etc.) precum şi a documentelor puse la dispoziţie de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa nr. XI/2860/20.04.2007, următoarele: - Poliţele de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr.GSC 0600583611 au fost încheiate la categoria I pentru un număr mai mare de personal angajat faţă de cel existent la data încheierii acestora, astfel: au fost încheiate pentru un număr de 35.551 salariaţi, iar din situaţiile prezentate de companie rezultă că numărul angajaţilor CN Poşta Română SA la 28.02.2006 a fost de 35.079 persoane.
Prin urmare, au fost asigurate în plus 472 de persoane fizice care nu aveau calitatea de angajaţi la data încheierii acestor poliţe de asigurare.
Ulterior încheierii acestor poliţe, în perioada 4 martie - 3 septembrie 2006, deşi personalul angajat a fluctuat, CN „Poşta Română“ SA a plătit prime de asigurare la nivelul celor stabilite în poliţele de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC0600583611 fără a solicita SC Allianz Ţiriac Asigurări SA recalcularea primelor de asigurări datorate în funcţie de fluctuaţia personalului angajat, nerespectându-se astfel Condiţiile generale privind asigurările de viaţă de grup, pct.3.
Procedând astfel, au fost efectuate plăţi nejustificate în sumă totală de 59.604,34 lei (35.841,63 lei, conform poliţei nr. GSC 0600582720 şi 23.762,71 lei, conform poliţei nr. GSC0600583611), reprezentând prime de asigurare nedatorate. Echipa de audit menţionează că până la data încheierii auditului, entitatea auditată n-a solicitat SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA regularizarea primelor de asigurare plătite în funcţie de numărul real al persoanelor angajate existente în CN Poşta Română SA pe perioada 4 martie - 3 septembrie 2006 .
De asemenea, la încheierea poliţelor de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611, entitatea auditată n-a ţinut seama de situaţiile existente în cadrul companiei privind ambii soţi în calitate de angajaţi, aceştia fiind, astfel, asiguraţi de două ori.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 101/3341/27.03.2007, nu au fost prezentate următoarele documente pregătitoare încheierii celor două poliţe de asigurare:
- oferta de preţ a asigurătorului, respectiv SC Allianz Ţiriac Asigurări SA.;
- formularul de analiza financiară privind sumele asigurate pe fiecare persoană şi calculul primelor de asigurare;
- tabelul cu persoanele asigurate cu datele de identificare (vârste, sex, profesie);
- situaţia angajaţilor care intră/ies din grup conform Condiţiilor generale, pct.28 „prima de asigurare se calculează pro rata în funcţie de numărul de zile din perioada pentru care se face regularizarea şi în care angajatul a fost asigurat“;
- cererea de asigurare semnată de reprezentanţii CN Poşta Română SA şi agentul de asigurări care a procedat la încheierea poliţelor de asigurare care ţine loc de precontract până la data emiterii poliţelor;
- certificatele individuale de asigurare;
- facturi emise de asigurător.
Echipa de audit a constatat încheierea poliţelor de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 cu nerespectarea cerinţelor stipulate în Condiţiile de asigurare, precum şi a celor de subscriere a riscurilor în sensul că:
- au fost încheiate pentru un număr de 35.551 salariaţi fără a anexa lista cu numele şi prenumele acestora;
- au fost încheiate inclusiv pentru membrii de familie ai acestora, considerând familia ca fiind formată din soţ/soţie şi un copil indiferent de vârstă, fără a ţine seama de faptul că în asigurările de deces din orice cauză sunt cuprinşi copiii cu vârste între 15 şi 18 ani, iar la riscul asigurat „fracturi şi arsuri ca urmare a unui accident“ sunt asigurate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 55 ani.
Nu au fost respectate prevederile art. 10 din Legea 136/29.12.2005 privind asigurările şi reasigurările în România care precizează: „(2) în contractul de asigurare se vor specifica cel puţin datele de identificare a părţilor contractante şi numele beneficiarului asigurării“, precum şi Condiţiile generale privind asigurarea de viaţă de grup pct. 6: „Poliţa se încheie pentru angajaţi ai Contractantului definiţi conform pct. 3 de mai sus, pe baza listei cu numele, prenumele şi CNP al asiguraţilor“ şi pct. 40, lit. e - Obligaţiile contractantului: „Contractantul este obligat: să ţină evidenţa Asiguraţilor la zi (nume, prenume, adresă, data intrării în asigurare şi data ieşirii din asigurare pentru Asiguraţii care nu mai sunt acoperiţi de poliţă....“.
- Pentru rezolvarea solicitărilor de despăgubiri corespunzătoare poliţelor de asigurare de viaţă de grup, între CN Poşta Română SA şi SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA s-a încheiat procedura de lucru potrivit căreia la Capitolul V - Raportări lunare: „La începutul fiecărei luni calendaristice, Departamentul Daune Asigurări de Viaţă Allianz -Ţiriac Asigurări SA va trimite către CN Poşta Română SA un raport privind situaţia daunelor existente până la sfârşitul lunii anterioare, raport ce va include următoarele informaţii: nume asigurat, locaţia, poliţa, funcţia, suma plătită RON, data efectuării plăţii, calculul indemnizaţiei. Pentru daunele aflate în lucru se va completa stadiul acestora şi data ultimei corespondenţe“.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr.101/3341/27.03.2007, nu a fost prezentat un astfel de raport, fiind prezentată o situaţie generală privind daunele avizate conform poliţelor de asigurare de grup întocmite de SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA în 15.02.2007, care nu cuprinde toate elementele stabilite prin procedura de lucru, doar: număr dosar fără dată, nume, prenume, fără a se preciza dacă este angajat sau nu, suma plătită şi data plăţii fără a se preciza poliţa în baza căreia au fost efectuate plata şi calculul indemnizatiei.
In Condiţiile contractuale speciale privind asigurarea de sănătate, Dispoziţii finale, pct. 21 s-a prevăzut: „Toate comunicările între părţi se vor face în formă scrisă sau se vor confirma în scris“.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 101/3341/27.03.2007 cu privire la rezilierea poliţelor de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611, conducerea entităţii auditate a afirmat că cele două poliţe de asigurare au fost reziliate începând cu data de 04 septembrie 2006 prin neplata primelor de asigurare aferente trim.III şi trim. IV 2007, fără a prezenta niciun document din care să rezulte înştiinţarea SC Allianz Ţiriac în legătură cu rezilierea acestora. A fost prezentată adresa nr. 12001/17.07.2006 prin care CN Poşta Română SA nu a înştiinţat Allianz Ţiriac - Asigurări SA despre rezilierea poliţelor de asigurare încheiate, ci a solicitat o întrevedere cu aceasta pentru data de 18.07.2006, la sediul CN Poşta Română SA între orele 11.00-15.00, iar „în situaţia în care nu veţi da curs acestei noi solicitări, suntem în neplăcuta situaţie de a vă transmite intenţia noastră de reziliere a contractului şi de a uzita de alte drepturi conferite de legislaţia în domeniul asigurărilor“.
Astfel, prin neemiterea unei adrese de reziliere a poliţelor de asigurare n-au fost respectate prevederile din Legea 136/29.12.2005 privind asigurările şi reasigurările în România (actualizată) art. 20^1 conform căruia: „Denunţarea contractului de asigurare de către una dintre părţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi, care trebuie făcută cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare“.
CN Poşta Română SA nu a solicitat Allianz Ţiriac-Asigurări SA recalcularea primelor de asigurare datorate pentru perioada 5.06 - 10.07.2006, deşi numărul de personal angajat pentru care s-au încheiat cele două poliţe de asigurare cu Allianz Ţiriac - Asigurări SA s-a diminuat ca urmare a plecării din unitate a 590 de persoane fizice, prin încetarea contractului individual de muncă. Aceştia nu mai aveau calitatea de asigurat aşa cum a fost definită în Condiţiile contractuale speciale, pct. 3: „Asiguratul trebuie să fie angajat cu carte de muncă pe o perioadă nedeterminată“, ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nejustificate în sumă totală de 14.884,75 lei (8.950,58 lei în baza Poliţei de asigurare nr. GSC 0600582720 şi 5.934,17 lei în baza Poliţei de asigurare nr. GSC 0600583611).
Plecarea din CN Poşta Română SA a celor 590 salariaţi a avut loc ca urrnare a externalizării activităţii de curăţenie şi întreţinere, astfel: Conform Hotărârii nr. 42/23.06.2006 la art. l, CA al CN Poşta Română SA a aprobat restrângerea activităţilor de curăţenie şi întreţinere şi redistribuirea personalului excedentar, iar la art. 2 a aprobat demararea procesului de achiziţie a prestărilor de servicii de curăţenie şi întreţinere.
Conform Protocolului nr. 101/3389/23.05.2006 încheiat între reprezentanţii legali ai CN Poşta Română SA şi Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, redistribuirea personalului excedentar urma să se facă prin încadrarea acestora în posturi de exploatare poştală (factor poştal, oficiant poştal).
Cu toate acestea, 590 de salariaţi din categoria personalului auxiliar au plecat în perioada 5.06 -10.07.2006 din cadrul CN Poşta Română SA şi s-au angajat la SC POSTCOM SA cu care entitatea auditată avea încheiat Contractul de prestări servicii nr. 101/3605/01.06.2006 în valoare de 28.323.670,8 lei (fără TVA) având ca obiect execuţia de lucrări de întreţinere, lucrări de reparaţii curente, servicii de curăţenie, deratizare şi desăpezire.
Contractul de prestări servicii nr. 101/3605/01.06.2006 a fost derulat până la 07.07.2006, când CN Poşta Română SA, conform celor convenite la pct. 15.1 din contract, cu adresa nr. 101/4434/07.07.2006, a notificat SC POSTCOM SA, solicitând încetarea acestui contract începând cu 24.07.2006 pe motivul că lucrările de întreţinere şi curăţenie s-au realizat în aceleaşi condiţii anterioare încheierii contractului, respectiv cu materiale şi consumabile puse la dispoziţie de entitatea auditată, fapt pentru care nu se poate confirma ca fiind efectuate aceste lucrări de către SC POSTCOM SA.
Prin Protocolul nr. 101/4444/10.07.2006 încheiat între CN Poşta Română SA şi Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, s-a hotărât că începând cu 10.07.2006, personalul de întreţinere şi curăţenie preluat de SC POSTCOM SA să fie reangajat de CN Poşta Română SA, fapt care s-a şi realizat, cele 590 de persoane au revenit la entitatea auditată, angajarea efectuându-se în baza cererilor de angajare aprobate de conducerile sucursalelor. În baza Contractului nr. 10113605/01.06.2006, SC POSTCOM SA a facturat prestaţii (curăţenie şi mentenanţă) efectuate în perioada 1 iunie - 9 iulie 2006 în valoare totală de 2.541.432,53 lei, din care Departamentul administrativ din cadrul CN Poşta Română SA a dat „bun de plată“ pentru suma de 1.455.996,85 lei.
Diferenţa în sumă de 1.085.435,68 lei a fost refuzată la plată deoarece facturile: nr.08382460/16.06.2006, nr.08382461/30.06.2006 şi nr.08382467/17.07.2006 n-au fost emise în conformitate cu cele stipulate la pct.4.1 din contract „Preţul şi modalitatea de plată“.
De asemenea, între CN Poşta Română SA, în calitate de beneficiar şi SC POSTCOM SA, în calitate de prestator, a fost încheiat Contractul de prestări de servicii de publicitate nr. 101/2093/27.03.2006 în valoare totală de 357.000 euro (cu TVA) echivalent în lei la cursul euro din 27.03.2006 de 3,5062 lei/euro, în valoare de 1.251.713,4 lei.
În baza acestui contract, SC POSTCOM SA a emis facturile de avans în valoare totală de 896.145 lei (nr. 08382501/30.04.2006 în valoare 375.975 lei şi nr. 08382506/08.05.2006 în valoare de 520.170 lei) ce au fost acceptate la plată de către C.N „Poşta Rornână“ SA şi achitate, astfel:
cu OP nr. 9/27.03.2006, suma de 375.975 lei;
cu OP 778/08.05.2006, suma de 520.170 lei.
Potrivit art. 10 din Contractul nr. 101/2093/27.03.2006 : „(1) Prestatorul va emite către Beneficiar, după încheierea contractului, o factură fiscală reprezentând avansul de 30% din valoarea totală a contractului, ce urmează a se plăti în 2 zile“, echipa de audit a constatat faptul că deşi CN Poşta Română SA avea obligaţia să acorde SC POSTCOM SA un avans de 30% din valoarea totală a contractului, respectiv suma de 107.100 euro (357.000 euro x 30%), a efectuat plăţi în avans în sumă totală de 258.424 euro (896.145 lei) reprezentând 72% din valoarea totală a contractului de 357.000 euro, în plus cu 151.324 euro în condiţiile în care această firmă nu a prestat servicii de publicitate pentru CN Poşta Română SA.
Procedând astfel, au fost efectuate plăţi în sumă totală de 896.145 lei, fără a avea la bază o contraprestaţie pentru care, până la data finalizării auditului, entitatea auditată n-a luat măsurile legale pentru recuperarea acestei sume.
Entitatea auditată a efectuat în favoarea SC POSTCOM SA, în perioada martie - iulie 2006, conform Ordinului de Compensare nr. 5993479/07.11.2006 iniţiat şi semnat numai de conducerea CN Poşta Română SA, cheltuieli în valoare totală de 1.455.996,85 lei pentru care nu au fost luate măsurile legale de recuperare a contravalorii acestora, reprezentând:
- salarii şi alte drepturi cuvenite salariaţilor - 427.392,00 lei
- materiale curăţenie + cheltuieli auto - 13.759,78 lei
- publicitate - 896.145,00 lei
- telefoane mobile + laptop - 9.545,83 lei
- alte cheltuieli - 109.154,24 lei
Anterior emiterii ordinului de compensare nr. 5993479/07.11.2006, în 01.09.2006, SC POSTCOM SA a emis sub semnătura directorului Zamfir Nicolae, o cambie în valoare de 7.409.548,27 lei, scadentă la 04.09.2006.
În urma cererii formulate de către SC POSTCOM SA privind investirea cu formulă executorie a cambiei de 7.409.548,27 lei, prin încheierea pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr. 4179/233/2006, s-a dispus investirea cu formulă executorie a acestei cambii, iar de la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti s-a obţinut încuviinţarea executării silite.
Executarea silită a acestei cambii s-a realizat cu măsuri de poprire asupra Bancpost - reprezentanţă, blocându-se suma de 1.900.000 lei.
CN Poşta Română SA a înaintat două plângeri penale împotriva directorului executiv al SC POSTCOM SA - Zamfir Nicolae, potrivit adresei nr. 101/7057/07.11.2006:
una înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 842/06.12.2006 şi una înregistrată la IGPR - Direcţia de Investigare a Fraudelor sub nr. P/127206/19.10.2006.
Din informaţiile furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi cu adresa nr. 5913/23.02.2007, SC POSTCOM SA cu sediul în Galaţi a fost înfiinţată la 03.02.2006, având număr de ordine în Registrul Comerţului J17/223/2006, capital social subscris 210.000 lei, împărţit în 210.000 acţiuni la purtător, având ca acţionari persoane fizice: Bara Ion - administrator, Cocrea Olguţa, Ovidenie Costel, Iacomi Emilia, Zamfir Nicolae.
În perioada 10.02.2006 - 11.07.2006, SC POSTCOM SA a deţinut capitalul majoritar în cadrul SC Continental ASIG SA cu sediul în Galaţi având un capital social subscris de 2.400.000 lei (integral vărsat), împărţit în 240.000 acţiuni nominative (cu o valoare de 10 lei fiecare) din care: 239.964 acţiuni au fost deţinute de SC POSTCOM SA cu o cotă de participare la profit/pierderi de 99,98% şi 36 de acţiuni au fost deţinute de persoane fizice cu o cotă de participare la profit/pierderi de 0,02%.
Echipa de audit a constatat potrivit poliţelor (pag.4) transmise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa nr. XI/2860/02.04.2007 că SC Continental ASIG SA Galaţi, în calitate de agent de asigurare, a intermediat încheierea poliţelor de asigurare nr. GSC 0600583611 şi nr. GSC 0600582720 încheiate cu Allianz Ţiriac - Asigurări SA.
Menţionăm că această pagină nu a fost pusă la dispoziţia echipei de audit de către entitatea auditată. De asemenea, din documentele puse la dispoziţie de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa nr. Xl/2860/02.04.2007, echipa de audit a constatat faptul că la data 23.03.2006, ulterior datei de 3.03.2006, când au fost încheiate poliţele nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611, între Allianz Ţiriac - Sucursala Braşov şi Continental ASIG SA Galaţi a fost încheiat Contractul de agent de asigurare nr. 5885 cu toate că aceste poliţe au fost încheiate între Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi CN Poşta Română SA.
Totodată, în aceeaşi zi (23.03.2006) în care s-a încheiat Contractul de agent nr. 5885 au fost încheiate trei acte adiţionale (fără număr) potrivit cărora comisionul datorat agentului a fost diferenţiat pe cele două poliţe în funcţie de primele de asigurare încasate, astfel:
- pentru poliţa de asigurare nr. GSC 0600582720 - comision 61%;
- pentru poliţa de asigurare nr. GSC 0600583611 - comision 66%. Cele două cote de 61%, respectiv 66%, depăşesc cotele de comision cuprinse între 5 şi 20% aplicabile agenţilor de asigurare de către Allianz Ţiriac - Asigurări SA conform anexei nr. l la Contractul nr. 5885/23.03.2006.
În valoare absolută, comisionul datorat Continental ASIG SA Galaţi în funcţie de plăţile efectuate pe cele două poliţe de asigurare însumează 5.891.569 lei (5.871.425 lei - sumă plătită conform Poliţei de asigurare nr. GSC 0600582720 x 61% şi 3.500.000 lei - sumă plătită conform Poliţei de asigurare nr. GSC 0600583611 x 66%).
Având în vedere că, de regulă, comisionul acordat agentului de asigurare este inclus în calculul primelor de asigurare, prin acordarea comisioanelor de 61% şi respectiv de 66% peste limita de 20% acordată altor agenţi de asigurare, primele de asigurare stabilite în poliţele nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 au fost supraevaluate.
În acest context, cu adresa nr. 21065BD/07.03.2007, echipa de audit a solicitat Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, modul de calcul al primelor de asigurare înscrise pe aceste poliţe care nu a fost prezentat până la data finalizării auditului.
În concluzie, poliţele nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 au fost încheiate prin intermediul Continental ASIG SA Galaţi (în conformitate cu pagina 4 din aceste poliţe) care, la data încheierii acestora, 3.03.2006, nu avea dreptul să desfăşoare activitatea de agent de asigurare întrucât nu deţinea o autorizaţie valabilă din partea SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA respectiv nu avea încheiat contractul de agent pentru a acţiona în numele acestuia.
Procedând astfel, nu au fost respectate prevederile art.34*) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor: „(1) O persoană fizică sau juridică poate desfăşura o activitate ca agent de asigurare, dacă deţine o autorizaţie valabilă, scrisă, din partea unui asigurator, denumită în prezenta lege contract de agent pentru a acţiona în numele acestuia“.
3.3.2. Contractele de asigurare încheiate cu Societatea de Asigurare Reasigurare OMNIASIG SA În anul 2006, CN Poşta Română SA a încheiat cu Societatea de Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA două poliţe de asigurare în valoare totală 6.698.410 lei după cum urmează:
a) Poliţa de asigurare de accidente a angajaţilor seria B nr. 083883, încheiată în data de 27.06.2006 pentru o perioadă de asigurare de patru luni, cu clauze de prelungire până la data de 30.04.2007, respectiv de la data de 3.09.2006 până la data de 31.12. 2006, având o primă de asigurare aferentă perioadei de asigurare în sumă de 4.531.744 lei ce trebuia plătită în două rate, astfel:
- rata I în sumă de 1.359.523 lei, având termen de plată 3.09.2006;
- rata II în sumă de 3.172.221 lei, având termen de plată 02.10.2006.
CN PoştaRomână SA a plătit integral primele de asigurare în valoare totală de 4.531.744 lei, astfel:
cu OP nr. 1564/01.09.2006 a fost plătită suma de 1.359.523 lei (rata I),
cu OP nr. 1718/2.10.2006 a fost plătită suma de 3.172.221 lei (rata II).
Această poliţă de asigurare a fost încheiată pentru următoarele categorii de asiguraţi:
- salariaţi - 35.032 persoane fizice,
- soţ/soţie - 28.623 persoane fizice
- copii cu vârsta între 1-18 ani - 26.203 persoane fizice.
Riscurile acoperite prin această poliţă de asigurare pe categorii de asiguraţi sunt următoarele:
- salariaţi: deces din accident; deces din orice cauză, mai puţin accident; invaliditate permanentă din accident, invaliditate permanentă gradul I din orice cauză, mai puţin accident; incapacitate temporară de muncă; cheltuieli cu medicamente şi tratament în caz de invaliditate permanentă. - soţ/soţie: deces din orice cauză inclusiv accident; invaliditate permanentă din accident, invaliditate permanentă gradul I din orice cauză, mai puţin accident; incapacitate temporară de muncă; cheltuieli cu medicamente şi tratament în caz de invaliditate permanentă.
- copii 1-18 ani: deces din orice cauză, inclusiv accident, incapacitate temporară de muncă. Aceste riscuri sunt acoperite pe teritoriul României timp de 24 de ore pe zi cu extindere în cazul angajaţilor care efectuează lucrări şi servicii în baza unor convenţii sau a unor contracte încheiate cu parteneri externi, astfel: Conform Condiţiilor generale stabilite de SC Asigurare Reasigurare OMNIASIG SA la asigurarea de accidente a persoanelor 01.01.01.W.001.0.G, limita geografică pct. 8.1, contractul de asigurare se aplică numai evenimentelor care au loc pe teritoriul României.
Conform Condiţiilor specifice - 01.02.O1.W.001.O.F anexă Poliţa de asigurare nr. B 083883, pct. 3.2, asigurarea de accidente a salariaţilor se extinde şi în afara teritoriului României: „extinderea acoperirii în afara teritoriului României, dacă angajatul efectuează lucrări şi servicii în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de asigurat cu partenerii străini; extinderea acoperirii şi în afara programului de muncă (24 ore pe zi, inclusiv sărbătorile legale)“. Prin clauza adiţională - „Extinderea acoperirii pentru 24 de ore pe zi“ - anexa cod 01.01.01.E.001.0.C la poliţa de asigurare pct. 2.1: „OMNIASIG se obligă să despăgubească accidentele suferite de asiguraţi în perioada de asigurare, timp de 24 de ore pe zi, inclusiv în timpul sărbătorilor legale“.
b) Poliţa privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului (poliţă tip abonament) seria D nr. 051174 încheiată în data de 27.06.2006, pentru o perioadă de patru luni, respectiv de la data de 3.09.2006 până la data de 31.12.2006, cu posibilitatea de a fi prelungită până la data de 30.04.2007 având o primă de asigurare în sumă de 2.166.666 lei care trebuia plătită în două rate, astfel:
- rata I în sumă de 650.000 lei, având termen de plată 3.09.2006;
- rata II în sumă de 1.516.666 lei, având termen de plată 2.10.2006.
Bunurile asigurate reprezintă valori (bani în numerar, efecte poştale, timbre, trimiteri poştale, valori declarate), modalitatea de transport - rutier, mijloc de transport şi documente de transport: „autovehicule aparţinând asiguratului şi care nu sunt special amenajate pentru transport valori, conform anexei nr. 1“ la Poliţa de asigurare nr. D 051174.
Ruta : de la diverse localităţi/ România la diverse localităţi /România.
Riscuri generale: accidente de circulaţie ale mijloacelor de transport, căderi de corpuri pe clădiri sau pe mijlocul de transport; incendiu, trăsnet, explozie, furtună, uragan, ploaie torenţială, inclusiv efectele indirecte ale acesteia, inundaţii, avalanşe de zăpadă, greutatea stratului de zăpadă, prăbuşiri sau alunecări de teren, cutremur de pământ şi/sau erupţie vulcanică, carbonizarea ori topirea totală sau parţială, chiar şi fără flacără.
Riscuri asigurate: furt prin efracţie, acte de tâlhărie şi/sau atac armat. Suma asigurată: - în exteriorul mijlocului de transport, în orice moment 1.000.000 euro; - pe transport: 1.000.000 euro (sumă maximă); - pe perioada de asigurare: 3.400.000.000 euro (sumă estimată). Franşiza deductibilă pe eveniment: 1% din suma asigurată pe transport. Cota de primă: 0,055 % din suma asigurată.
Prima de asigurare în sumă de 2.166.666 lei reprezintă prima minimă şi de depozit urmând a fi regularizată lunar pe baza declaraţiei lunare a transporturilor.
Data scadenţei pentru plata primei de regularizare finală a fost stabilită la data de 15.01.2007. Data scadentă pentru transmiterea de către asigurat a declaraţiei lunare a transporturilor a fost stabilită pe 10 a fiecărei luni calendaristice.
Primele de asigurare în sumă totală de 2.166.666 lei au fost plătite la termen, astfel: cu OP nr. 1547/01.09.2006 a fost plătită suma de 650.000 lei, iar cu OP nr. 1719/02.10.2006 a fost plătită suma de 1.516.666 lei.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 01/3341/27.03.2007, nu au fost prezentate următoarele documente pregătitoare încheierii poliţelor de asigurare nr. D 051174 şi nr. B 083883:
- ofertele de preţ a SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA;
- formularele de analiză financiară privind sumele asigurate şi calculul estimat al primelor de asigurare;
- tabelul cu autovehicule aparţinând asiguratului care nu sunt special amenajate pentru transport valori pentru care, în adresa nr. 101/3341/23.04.2007, directorul executiv economic menţionează: „Poliţa de asigurare seria D, nr. 0511741/2006 cu SC Asigurarea Reasigurare OMNIASIG SA nu s-a încheiat pentru mijloacele de transport distinct nominalizate pentru valorile transportate şi în consecinţă nu există o situaţie a mijloacelor de transport individualizate în poliţa de asigurare“.
Echipa de audit nu este de acord cu această motivaţie deoarece, conform Poliţei seria D nr. 051174, au fost asigurate valori transportate cu autovehiculele aparţinând asiguratului şi care nu sunt special amenajate pentru transport valori, conform anexei nr. 1 la poliţă.
- cererea de asigurare semnată de părţi care ţine loc de precontract până la data emiterii poliţei de asigurare;
- declaraţiile lunare ale transporturilor efectuate transmise de către asigurat având termen 10 ale fiecărei luni calendaristice;
- facturi emise de asigurator.
- lista cu persoanele pentru care s-a încheiat Poliţa de asigurare nr. B 083883. Conform poliţei de asigurare, această listă trebuia să cuprindă date de identificare privind numele şi prenumele, ocupaţia, codul numeric personal, adresa precum şi beneficiarul asigurării în caz de deces. Aceste date erau necesare având în vedere că prin clauza adiţională „Extindere pentru riscul de deces“, pct. 3.1 şi la „Asigurarea de accidente a persoanelor“ din Condiţii generale, pct. 3.1: „Obiectul asigurării îl constituie preluarea riscului de accident în timpul perioadei de asigurare, pentru persoane având vârsta cuprinsă între 14 şi 65 ani“, iar în Menţiuni speciale anexa nr. 1 la poliţa de asigurare, la pct. 5 este prevăzut: „Prin copil se înţelege orice persoană cu vârstă cuprinsă între 1 şi 18 ani, care nu înregistrează surse legale de venit“.
Prin neprezentarea listei cu persoanele asigurate, n-a fost posibilă verificarea realităţii numărului de copii şi a numărului de persoane soţ/soţie asiguraţi;
- situaţia persoanelor reprezentând soţ/soţie şi copii ai angajaţilor în numărul menţionat în Poliţa de asigurare nr. B083883 - raportările lunare CN Poşta Română SA au prezentat o situaţie întocmită de SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA privind dosarul de daune plătite sau respinse până la data de 22.01.2007.
Din analiza documentelor prezentate de entitatea auditată (poliţe de asigurare şi condiţiile aferente acestora, etc.) precum şi a documentelor puse la dispoziţie de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa nr. Xl/2860/20.04.2007, echipa de audit a constatat următoarele:
- CN Poşta Română SA nu a solicitat SC Asigurare-Reasigurare OMNIASIG SA regularizarea lunară a primei de asigurare de plată stabilită în Poliţa de asigurare nr. B 083883 până la data de 25 ale lunii curente pentru luna anterioară cu toate că numărul angajaţilor a fluctuat de la lună la lună, astfel: această poliţă a fost încheiată la data de 27.06.2006 pentru un număr de 35.032 angajaţi, iar la data de 31 decembrie 2006, numărul angajaţilor companiei conform situaţiilor prezentate a fost de 35.312 persoane fizice. N-au fost respectate condiţiile precizate la pct. 7 din Menţiuni speciale, anexa nr. l la Poliţa de asigurare seria B nr. 083883: „Prima de asigurare se va regulariza lunar până pe data de 25 ale lunii curente pentru luna anterioară“.
- CN Poşta Română SA n-a înştiinţat şi nici n-a solicitat SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA despăgubiri ca urmare a producerii evenimentelor de furt şi tâlhărie pe perioada asigurată, pentru care au fost stabilite pagube în valoare de 6.080,54 lei, nerespectând astfel prevederile art. 19 alin. (1) din Legea 136/29.12.2005 privind asigurările şi reasigurările în România, actualizată: „Asiguratul este obligat să comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare“. În acest sens, opinia conducerii entităţii a fost următoarea: „în privinţa Poliţei de asigurare seria D nr. 051174/2006 încheiată cu OMNIASIG SA, facem precizarea că nu s-a depus niciun dosar de despăgubire la asigurator, toate cazurile de furt şi tâlhărie, conform situaţiei evenimentelor nr. 101/1607/2007 sunt în curs de urmărire şi soluţionare la organele de poliţie“. Prin nesolicitarea de despăgubiri de la SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA, entitatea auditată n-a urmărit recuperarea pagubelor în sumă de 6.080,54 lei.
3.3.3. Contracte de asigurare încheiate cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA În anul 2006, CN Poşta Română SA a încheiat cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA două poliţe de asigurare în valoare totală 18.411.000 lei, după cum urmează:
a) Poliţa de asigurare a valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor/factorilor poştali nr. PG05B9 014458 din 9.02.2006 încheiată pentru o perioadă de 12 luni, respectiv de la data de 11.02.2006 până la data de 10.02.2007 având o primă de asigurare în valoare de 6.668.150 lei.
Numărul factorilor poştali asiguraţi: fiind de 10.453.000
Volumul anual transportat: de 20.083.797 lei
Valoare maximă/ transport/ eveniment: 80.000 lei
Prima de asigurare anuală: 8.335.187,67 lei
Prima de asigurare în valoare de 6.668.150 lei reprezintă primă de depozit stabilită în procent de 80% din prima de asigurare anuală (8.335.187,67 lei x 80%).
Pentru încasarea primei de asigurare în sumă de 6.668.150 lei, SC Asigurare şi Reasigurare ASTRA SA a emis factura fiscală seria BVDP nr. 7432430/10.02.2006 în valoare de 6.668.150 lei care a fost acceptată la plată şi achitată de CN Poşta Română SA, astfel: cu OP nr. 247/10.02.2006 suma de 200.000 lei, cu OP nr. 336/27.02.2006 suma de 6.068.150 lei şi cu OP nr. 306/21.02.2006 suma de 400.000 lei.
La solicitarea echipei de audit cu adresa nr. 101/3341/27.03.2007, nu au fost prezentate următoarele documente:
- cererea de asigurare semnată de părţi;
- modul de calcul al volumului anual de transporort
Din analiza documentelor prezentate de entitatea auditată (poliţe de asigurare, condiţii de asigurare, etc.) precum şi a documentelor transmise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cu adresa nr. XI/2860/02.04.2007, echipa de audit a constatat următoarele:
- Poliţa de asigurare nr. PGO5B9 014458/02.2006 a fost încheiată prin intermediarul în asigurări SC PRONOVA SRL Galaţi în baza Contractului de mandat pentru intermedierea asigurărilor - reasigurărilor generale nr. 32/06.02.2006, încheiat între SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA şi SC PRONOVA SRL Galaţi - „intermediar în asigurări“; [1]
- Poliţa de asigurare nr. PGO5B9 014458/02.2006 a fost încheiată cu o primă de asigurare mai mare decât cea prezentată în oferte, astfel: în oferta de preţ nr. 706/07.02.2006 primită de la SC Asigurare şi Reasigurare ASTRA SA cota de primă a fost de 0,04% din volumul anual de transport, iar în specificaţia de pe Poliţa de asigurare nr. PGOSB9 014458 prima de asigurare în sumă de 8.335.187,67 lei a fost calculată în cotă de 4% din volumul anual de transportat (20.083.797 lei x 4%).
- Entitatea auditată n-a comunicat, în scris, SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA volumul real al valorilor transportate pentru a fi calculată prima de asigurare definitivă ceea ce a dus la neefectuarea regularizărilor dintre prima de depozit plătită şi cea datorată la sfârşitul perioadei de asigurare - 10.02.1007. [1]
- Factura nr. BVDP 7432430/10.02.2006 în valoare de 6.668.150 lei a fost plătită fără viză pentru control financiar preventiv contrar prevederilor OG nr.119/1999, modificată, art.10 (1) conform căruia „Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal: a) angajamente legale şi bugetare“ coroborat cu art. 2 din aceeaşi Ordonanţă. [1]
- Conform Poliţei de asigurare nr. PGO5 B9014458 au fost cuprinşi un număr de 10.453.000 curieri poştali (sub semnătura şi ştampila societăţii de asigurare) în condiţiile în care la data de 31.01.2006, numărul de angajaţi ai entităţii auditate a fost de 34.902 persoane fizice, în plus cu 10.418.098 persoane. [1]
- CN Poşta Română SA n-a înştiinţat şi nici nu a solicitat SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA despăgubiri pentru pagubele în sumă de 5.304 lei produse prin acte de tâlhărie asupra curierilor poştali în perioada martie - decembrie 2006, încălcând astfel prevederile Legii 136/2005 privind asigurarea şi reasigurarea în România (actualizată) art. 19 alin. (1) conform căruia: „Asiguratul este obligat să comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, în termenul prevăzut în contractul de asigurare“.
Cu adresa nr. 101/3341/27.03.2007 şi nr. 101/4256/10.05.2007, echipa de audit a solicitat conducerii entităţii auditate situaţia despăgubirilor încasate de la SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA în baza Poliţei de asigurare nr. PGOSB9014458 şi lista cu dosarele depuse la organele de poliţie pentru actele de tâlhărie care au avut loc în 2006 asupra curierilor/factorilor poştali cu precizarea numărului şi datei adresei prin care entitatea a adus la cunoştinţă societăţii asiguratoare.
Conducerea entităţii auditate în adresa nr. 101/3341/23.04.2007 a motivat următoarele: „Pentru actele de tâlhărie produse în martie decembrie 2006, pe măsura definitivării dosarelor de către organele de poliţie, vom solicita despăgubiri la ASTRA SA. Până la această dată nu s-a depus niciun dosar la societatea de asigurări“.
Motivaţiile aduse de conducerea entităţii auditate nu corespund scopului pentru care s-a încheiat Poliţa de asigurare PG05B9014458/02.2006 încheiată cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA.
Procedând astfel, n-au fost respectate Condiţiile de asigurare stabilite de SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA care la pct. 5.2.2 - Obligaţiile asiguratului - precizează: „Să înştiinţeze imediat, în scris, organele poliţiei şi SC ASTRA asupra evenimentului produs, formulând pretenţia sa de despăgubire şi furnizând toate dovezile şi informaţiile necesare“.
b) Poliţa de asigurare nr. 820012/10.02.2006 pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente încheiată în data de 10.02.2006 pentru perioada asigurată 11.02.2006 -10.02.2007 având prima de asigurare totală de 11.742.850 lei care trebuia plătită în trei rate, astfel: la data de 30.03.2006 suma de 2.935.712,5 lei; la data de 30.06.2006 suma de 2.935.712,5 lei, iar la data de 30.12. 2006 suma de 5.871.425 lei.
Această poliţă a fost încheiată pentru un număr de 33.551 angajaţi ai CN Poşta Română SA, precum şi pentru membrii de familie ai acestora (soţ/soţie, copii).
Riscurile asigurate prin acest act adiţional au fost următoarele: [1]
- angajat („membru“): deces din accident, invaliditate permanentă totală din orice cauză (accident sau boală); invaliditate permanentă parţială din orice cauză (accident sau boală); spitalizare din accident (indemnizaţie zilnică); intervenţii chirurgicale din accident; fracturi din accident; arsuri din accident. [1]
- soţ/soţie: invaliditate permanentă totală din orice cauză (accident sau boală); invaliditate permanentă parţială din orice cauză (accident sau boală); spitalizare din accident (indemnizaţie zilnică); intervenţii chirurgicale din accident; fracturi din accident; arsuri din accident. [1]
- copil: spitalizare din accident (indemnizaţie zilnică); intervenţii chirurgicale din accident; fracturi din accident; arsuri din accident.
Referitor la plata primei de asigurare în sumă de 11.742.850 lei, nu au fost prezentate documentele care să certifice plata acestora pe motiv că nu a fost pusă în aplicare. În acest sens, a fost prezentată adresa (fără număr şi fără dată) transmisă prin fax la data de 31.03.2006 prin care CN Poşta Română SA a comunicat SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA, următoarele: „ne aflăm în situaţia de a renunţa pentru moment la derularea contractului de asigurări (poliţa de asigurări nr. 820012/10.02.2006 ) drept pentru care vă anunţăm că nu vom efectua plata primei de asigurare (rata 1), cu termen scadent 30.03.2006. În speranţa că începând cu luna septembrie 2006 vom relua colaborarea cu societatea dvs. şi pe acest tip de asigurare, vă asigurăm de bunele noastre intenţii pe viitor şi vă aşteptăm cu orice propunere de contract de asigurare“.
Din analiza acestei adrese, echipa de audit a constatat amânarea derulării Poliţei de asigurare nr. 820012. Pentru denunţarea acesteia, entitatea auditată trebuia să trimită o notificare în conformitate cu prevederile Legii 136/2005 privind asigurările şi reasigurările în România (actualizată) art. 20/1, conform căruia: „Denunţarea contractului de asigurare de către una dintre părţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părţi care trebuie făcută cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare“.
În concluzie, în anul 2006, CN Poşta Română SA a încheiat şase poliţe de asigurare în valoare totală de 43.852.260 lei pentru care a efectuat plăţi cu primele de asigurare în sumă totală de 22.737.985 lei, după cum urmează:

Pentru asigurarea salariaţilor şi a membrilor lor de familie au fost încheiate patru poliţe de asigurări de viaţă de grup în valoare de 35.017.444 lei (nr. GSC 0600582720, nr. GSC 0600583611, nr. 820012 şi nr. F3083883) pentru care au fost efectuate plăţi cu primele de asigurare în sumă de 13.903.169 lei, rezultând o diferenţă neplătită în sumă de 21.114.275 lei, din care:
11.742.850 lei - valoarea Poliţei de asigurare nr. 820012 încheiată cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA nepusă în aplicare;
9.371.425 lei - contravaloarea ratelor III şi IV aferente poliţelor încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA (5.871.425 lei pentru poliţa nr. GSC 0600582720 şi 3.500.000 lei pentru poliţa nr. GSC 0600583611) derulate parţial pe perioada 4.03 -3.09.2006
Aceste poliţe de asigurare au fost încheiate cu nerespectarea condiţiilor de asigurare ataşate poliţelor şi a prevederilor art.10(2) din Legea 136/1995 privind asigurările sociale în sensul că n-au fost anexate tabele cu datele de identificare a beneficiarului asigurării respectiv ale angajaţilor şi ale membrilor acestora de familie.
Pentru poliţele nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611, entitatea auditată n-a solicitat SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA regularizarea periodică a primelor de asigurare datorate în funcţie de fluctuaţia personalului angajat în perioada asigurată, ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nejustificate în sumă totală de 74.489,09 lei (59.604,34 lei ca urmare a încheierii poliţelor pentru 472 persoane care nu aveau calitatea de angajaţi, şi 14.884,75 lei ca urmare a plecării din unitate a 590 persoane în perioada 05.06 - 10.07.2006).
Pentru asigurarea valorilor asupra curierilor/factorilor poştali a fost încheiată Poliţa nr. 014458 cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA în valoare de 6.668.150 lei, pentru care au fost efectuate plăţi în aceeaşi sumă, fiind derulată pe toată perioada asigurată.
Pentru asigurarea bunurilor pe timpul transportului a fost încheiată Poliţa nr. D051174 cu SC Asigurare - Reasigurare OMINIASIG SA în valoare de 2.166.666 lei pentru care au fost efectuate plăţi în aceeaşi sumă, fiind derulată pe toată perioada asigurată şi prelungită automat conform poliţei şi pe anul 2007.
În baza poliţelor de asigurare nr. 014458 încheiată cu SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA şi nr. D051174 încheiată cu SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA, entitatea auditată n-a solicitat acestor societăţi de asigurare despăgubiri pentru acoperirea pagubelor în sumă de 11.384,54 lei (5.304 lei + 6.080,54 lei) produse în perioada asigurată, de unde rezultă că aceste poliţe de asigurare nu şi-au atins scopul pentru care au fost încheiate.
3.4. Modul de înregistrare în evidenţa contabilă a cheltuielilor cu primele de asigurare

În anul 2006, conform situaţiilor prezentate de entitatea auditată au fost efectuate cheltuieli cu primele de asigurare în baza poliţelor de asigurare facultative în valoare totală de 22.737.985 lei, din care:
6.668.150 lei - prime de asigurare plătite către SC Asigurare Reasigurare ASTRA SA;
9.371.425 lei - prime de asigurare plătite către SC Allianz Ţiriac Asigurări SA; [1]
6.698.410 lei - prime de asigurare plătite către SC Asigurare-Reasigurare OMNIASIG SA.
În evidenţa contabilă a CN Poşta Română SA, aceste cheltuieli cu primele de asigurare în sumă totală de 22.737.985 lei au fost înregistrate, astfel:
în contul 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare“ suma de 8.834.816 lei;
în contul 6588.4 „Cheltuieli excepţionale pentru operaţii de gestiune suma de 13.903.169 lei.
Din punct de vedere al deductibilităţii fiscale a cheltuielilor înregistrate în sumă de 22.737.985 lei, suma de 8.834.816 lei a fost înregistrată pe cheltuieli deductibile fiscal, iar suma de 13.903.169 lei a fost înregistrată pe cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul profitului impozabil. Echipa de audit a constatat înregistrarea nelegală în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare plătite în sumă totală de 16.069.835 lei (9.371.425 lei - prime de asigurare plătite către SC Allianz Ţiriac Asigurări SA + 6.698.410 lei - prime de asigurare plătite către SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA) fără a avea la bază facturi fiscale emise de aceste societăţi.
Din discuţiile purtate cu directorul economic al entităţii auditate a rezultat că la solicitarea companiei privind emiterea de facturi fiscale, SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA a justificat neemiterea facturilor fiscale în baza adresei nr. 162121/19.01.2006 emisă de Direcţia Generală Reglementări - Autorizări din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi a adresei nr. 460034/17.01.2006 emisă de Direcţia de reglementări contabile din cadrul MFP potrivit căreia: „poliţa de asigurare este document justificativ pentru înregistrarea în contabilitatea agenţilor economici a cheltuielilor privind asigurările, nemaifiind necesară întocmirea facturii de către asigurator, pentru primele de asigurare. Prevederile art. l, alin. 3 din Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1714/2005 nu sunt aplicabile societăţilor care desfăşoară activitate în domeniul asigurărilor - reasigurărilor“.
Precizarea MFP din adresa nr. 460034/17.01.2006 este neîntemeiată întrucât la art. l, alin. 3 din actul normativ invocat, respectiv din Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1714/2005 se prevede obligaţia agenţilor economic de a solicita facturi fiscale pentru înregistrarea în contabilitate a serviciilor prestate, astfel: „Pentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor, agenţii economici vor solicita furnizorilor de bunuri sau de servicii să emită factură fiscală în conformitate cu prevederile art. 155, alin. (9) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, factura, alte documente specifice aprobate prin ordine ale ministrului Finanţelor Publice, emise în baza HG 831/1997...“, iar art. 155, alin. (9) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede: „Prin derogare de la alin. (I), persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligaţia să emită factură fiscală pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazurilor când beneficiarul solicită factura fiscală: a) transportul persoanelor cu taximetrie, precum şi transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor; b) livrări de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestări de servicii către populaţie, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului; c) livrări de bunuri şi prestări servicii consemnate în documente specifice aprobate prin lege“.
Aşadar, la solicitarea CN Poşta Română SA în calitate de beneficiar al serviciilor de asigurare care au făcut obiectul poliţelor, SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA aveau obligaţia să emită facturi fiscale în conformitate cu prevederile art. 155, alin. (9) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.
Prin neemiterea de facturi fiscale de către SC Allianz Ţiriac Asigurări SA şi SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA, CN Poşta Română SA a înregistrat cheltuieli de asigurare în sumă de 16.069.835 lei fără a avea la bază documente care să certifice prestarea de serviciu de asigurare de aceeaşi valoare, contrar prevederilor art. 41 din Legea contabilităţii 82/1991, republicată care prevede: „(1) Orice operaţiune economico - financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate dobândind astfel calitatea de document justificativ“.
3.5. Economicitatea, eficienţa şi eficacitatea contractelor de ascigurare

Referitor la respectarea acestor concepte ale auditului performanţei, echipa de audit consideră că: nu constituie o condiţie suficientă ca entitatea să se asigure împotriva producerii anumitor riscuri, ci riscurile care se iau în calculul primelor de asigurare să fie foarte bine determinate şi analizată evoluţia acestora în timp, încheierea poliţelor de asigmurare să se facă în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate (principii care stau la baza acestei analize), iar recuperarea daunelor de la asiguratori să se facă în termenul şi în condiţiile stabilite cu aceştia.
3.5.1.Economicitatea contractelor de asigurare

Conceptual, principiul economicităţii poate fi definit ca măsura în care se asigură minimizarea costului resurselor utilizate într-o activitate, fără a compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor declarate de aceştia.
Echipa de audit a constatat următoarele referitor la respectarea principiului economicităţii:
a) Nu s-a organizat licitaţie pentru atribuirea contractelor de asigurare facultativă în valoare totală de 43.852.260 lei, contrar art.1.3 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor de bunuri şi servicii aprobat de CA al CN Poşta Română SA în şedinţa din data de 25.10.2001, cu completările ulterioare.
b) Atribuirea contractelor de asigurare facultativă în valoare de 43.852.260 lei s-a efectuat prin aplicarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă deşi valoarea fiecărei poliţe depăşeşte echivalentul în lei a 70.000 euro, neexistând astfel, posibilitatea comparării mai multor oferte pentru a fi aleasă aceea care să asigure minimizarea cheltuielilor cu primele de asigurare.
c) Aplicarea procedurii de achiziţie dintr-o singură sursă a avut la bază Referatul nr. 106/287/08.02.2006 aprobat de Directorul general al CN Poşta Română SA potrivit căruia, achiziţia de servicii de asigurare a fost asimilată cu achiziţia de servicii de protecţie a bunurilor şi persoanelor, contrar prevederilor anexei „Codul CAEN“, aprobată prin Ordinul nr. 601/26 noiembrie 2002 emis de preşedintele Institutului Naţional de Statistică potrivit căruia activităţile de asigurare sunt activităţi distincte de cele de protecţie de bunuri şi persoane.
d) Entitatea auditată a încheiat poliţele de asigurare de viaţă de grup nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 în valoare totală de 18.742.850 lei cu Allianz Ţiriac - Asigurări SA, nr. B083883 în valoare de 4.531.744 lei cu Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA şi nr. 820012 în valoare de 11.742.850 lei cu Asigurare - Reasigurare ASTRA SA atât pentru salariaţi, cât şi pentru membrii de familie ai acestora (soţ/soţie şi copii) cu respectarea art. 1 din Hotărârea nr. 23/13.03.2006 a CA al CN Poşta Română SA şi art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pe perioada 2005 - 2009 modificat prin Actul adiţional înregistrat la entitate sub nr. 101/2584/17.04.2006, iar la DGMSSF sub nr. 2612/19.04.2006 potrivit cărora, CN Poşta Română SA avea obligaţia să asigure numai salariaţii pentru risc de accidente, invaliditate şi deces, în condiţiile legii.
Procedând astfel, CN Poşta Română SA a angajat cheltuieli nedatorate cu primele de asigurare plătite pentru persoanele care nu au avut calitatea de salariaţi în sumă totală de 5.164.024 lei (3.687.070 lei către Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi 1.476.954 lei către Asigurări Reasigurări OMNIASIG SA).
e) Entitatea auditată s-a obligat să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente, invaliditate şi deces prin Actul adiţional de modificare a art. 61 din Contractul colectiv de muncă înregistrat la DGMSSF sub nr. 2612/19.04.2006 dată de la care devenea aplicabil în conformitate cu prevederile art. 31, alin.(2) din Legea 130/16.10.1996 privind contractul colectiv de muncă, actualizată potrivit căruia modificările aduse contractului colectiv de muncă devin aplicabile de la data înregistrării.
Cu toate că, până la data de 19.04.2006, entitatea auditată nu avea obligaţia de a asigura salariaţii pentru astfel de riscuri şi nicidecum membrii de familie ai acestora, CN Poşta Română SA a încheiat la data de 10.02.2006 Poliţa nr. 820012 cu Asigurare - Reasigurare ASTRA SA şi respectiv la data de 03.03.2006, poliţele de asigurări de viaţă de grup nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 cu Allianz Ţiriac Asigurări SA, contrar prevederilor art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pe perioada 2005 - 2009 ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nedatorate în sumă de 1.411.420,54 lei, reprezentând prime de asigurare calculate pentru perioada 04.03 - 19.04.2006.
f) Din valoarea totală de 18.742.850 lei aferentă poliţelor nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 încheiate cu Allianz Ţiriac Asigurări SA s-a plătit 50%, respectiv suma de 9.371.425 lei reprezentând contravaloarea primelor de asigurare aferente trim. I şi trim. II 2006 după care, fără a se solicita în scris rezilierea acestor poliţe, în 27.06.2006, entitatea a încheiat pentru aceleaşi riscuri cu Asigurări - Reasigurări OMINIASIG SA Poliţa de asigurare de viaţă de grup nr. B083883 în valoare de 4.531.744 lei pentru un număr de 89.678 persoane, din care: 35.032 salariaţi, 28.623 soţ/soţie şi 26.023 copii, achitată integral până la 31.12.2006.
g) Deşi la data de 28.02.2006, entitatea avea un număr de 35.079 angajaţi, poliţele nr. GSC 0600582720 şi nr. GSC 0600583611 au fost încheiate cu Allianz Ţiriac - Asigurări SA pentru un număr de 35.551 persoane în plus cu 472 persoane.
Ulterior încheierii acestor poliţe, deşi personalul angajat a fluctuat, entitatea auditată n-a solicitat Allianz Ţiriac - Asigurări SA recalcularea primelor de asigurare ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nejustificate cu primele de asigurare aferente trimestrului I şi trimestrului II 2006 în sumă totală de 59.604,34 lei.
Reţine atenţia faptul că există situaţii în care în cadrul entităţii auditate lucrează ambii soţi, aceştia fiind asiguraţi de două ori.
h) CN Poşta Română SA, în momentul încheierii poliţelor de asigurare facultative în valoare de 43.852.260 lei, n-a avut prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2006 cheltuieli cu prime de asigurare.
Odată cu rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2006 aprobat prin HG 1724/6.12. 2006 au fost prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare în valoare de 20.000 mii lei.
Reţine atenţia faptul că, în execuţie, au fost efectuate cheltuieli cu primele de asigurare în sumă de 22.737,9 mii lei, înregistrându-se o depăşire în valoare absolută de 2.737,9 mii lei, respectiv de 113,6%.
i) CN Poşta Română SA n-a solicitat Allianz Ţiriac - Asigurări SA recalcularea primelor de asigurare pentru perioada 05.06 - 10.07.2006 deşi un număr de 590 persoane nu mai aveau calitatea de angajat, ceea ce a dus la efectuarea de plăţi nejustificate în sumă totală de 14.884,75 lei.
În concluzie, în anul 2006, resursele alocate n-au fost utilizate în sensul minimizării costurilor conform principiului economicităţii, întrucât:
- achiziţia asigurărilor s-a efectuat fără licitaţie, deşi valoarea fiecărei poliţe încheiate depăşeşte echivalentul în lei a 70.000 euro;
- prin poliţele de asigurare de viaţă de grup au fost asiguraţi şi membrii de familie ai salariaţilor contrar prevederilor art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2005 - 2009 ceea ce a dus la efectuarea de plăţi suplimentare cu primele de asigurare în sumă totală de 5.164.024 lei (3.687.070 lei către Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi 1.476.954 lei către Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA);
- poliţele de asigurare nr. GSC 0600582720 şi nr.GSC 060583611 au fost încheiate pentru riscuri pentru care până la data de 19.04.2006, CN Poşta Română SA nu avea această obligaţie prin Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2005 - 2009 precum şi pentru un număr mai mare de salariaţi decât cei existenţi la data încheierii, în plus cu 472 persoane iar pe parcursul derulării, deşi personalul angajat a fluctuat, primele de asigurare stabilite în aceste poliţe nu au fost recalculate ceea ce a dus la efectuarea de plăţi suplimentare cu primele de asigurare în sumă totală de 1.485.909,63 lei (1.411.420,54 lei + 59.604,34 lei + 14.884,75 lei).
Echipa de audit constată că prin nerespectarea principiului economicităţii s-au efectuat, în anul 2006, plăţi suplimentare în sumă de 6.649.933,63 lei (1.485.909,63 lei + 5.164.024 lei).
3.5.2. Eficienţa contractelor de asigurare

Principiul eficienţei poate fi definit ca raport între rezultatele obţinute şi resursele utilizate pentru obţinerea acestora, astfel că în urma acţiunilor întreprinse, rezultatul trebuie să fie optim din punct de vedere al cantităţii şi al calităţii.
Pentru a analiza eficienţa contractelor de asigurare este necesar de cuantificat efectele acestora prin intermediul următorilor indicatori fizici şi economici:
1) indicatori fizici:
a) volumul de prestaţii poştale efectuate;
b) numărul de personal angajat;
c) numărul de accidente de muncă şi decese înregistrate;
d) numărul de accidente (altele decât accidentele de muncă)
e) numărul de personal care a beneficiat de despăgubiri ca urmare a asigurărilor de viaţă încheiate.
2) indicatori economici:
f) costuri de exploatare;
g) cifra de afaceri.

a) Volumul de prestaţii poştale efectuate

Volumul de prestaţii poştale efectuate în perioada 2002 - 2006 (înainte şi după încheierea poliţelor de asigurare) sunt prezentate în tabelul 1.
În anul 2006, când au fost încheiate asigurări facultative, comparativ cu perioda 2002 - 2005 a rezultat:
- o scădere a prestaţiilor: pensii agricultori - de la 20.084 mii buc. în anul 2002, la 15.447 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 12.016 mii buc. prioripost intern - de la 18.844 mii buc. la 13.087 mii buc., în anul 2005, iar în anul 2006 la 8.736 mii buc. corespondenţă externă -de la 12.740 mii buc. în anul 2002, la 11.409 în anul 2005, iar în anul 2006 la 10.847 mii buc. pensii şomaj - de la 6.575 mii buc. în anul 2002, la 2.801 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 2.534 mii buc. pensii veterani - de la 5.755 mii buc. în anul 2002, la 4.530 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 4.131 mii buc. postmesager - de la 3.976 mii buc. în anul 2002, la 2.225 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 1.775 mii buc. cartele Romtelecom - de la 2.515 mii buc. în anul 2002, la 1.924 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 982 mii buc. [1]
- o creştere a prestaţiilor:
corespondenţă internă - de la 250.435 mii buc. în anul 2002, la 361.993 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 459.696 mii buc.
corespondenţă internă recomandată - de la 55.470 mii buc. în anul 2002, la 67.356 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 75.429 mii buc.
infadres - de la 38.593 mii buc. în anul 2002, la 48.753 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 43.008 mii buc.
timbre judiciare - de la 13.474 mii buc. în anul 2002, la 13.643 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 15.038 mii buc.
timbre fiscale - de la 13.159 mii buc. în anul 2002, la 15.951 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 16.165 mii buc.
mandate poştale - de la 8.353 mii buc. în anul 2002, la 9.845 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 9.529 mii buc.
colete-total - de la 5.155 mii buc. în anul 2002, la 5.238 mii buc. în anul 2005, iar în anul 2006 la 5.618 mii buc.
b) Numărul personalului angajat

În perioada 2002 - 2005, personalul angajat la sfârşitul anului a înregistrat o creştere de la 34.095 persoane în anul 2002, la 35.551 persoane în anul 2 005, respectiv cu 1.456 persoane.
În anul 2006, comparativ cu anul 2005, personalul angajat a scăzut cu 616 persoane, de unde concluzionăm că nu s-a realizat o stabilitate a personalului angajat ca urmare a măsurilor luate privind încheierea de asigurări de viaţă.
c) Numărul accidentelor de muncă şi al deceselor

În perioada 2002 - 2005, numărul accidentelor de muncă înregistrat s-a redus de la 40 în anul 2002, la 39 în anul 2005, iar în anul 2006 faţă de anul 2005, numărul accidentelor de muncă a scăzut de la 39 la 34, în care au fost implicate 34 de persoane din care o persoană a decedat.
d) Numărul de accidente altele decât accidentele de muncă

În perioada 2002 - 2005, numărul accidentelor înregistrate a crescut de la 6 în anul 2002, la 23 în anul 2005, iar persoanele implicate de la 6 la 23 după care, în anul 2006 faţă de anul 2005 evenimentele înregistrate s-au redus de la 23 la 18 în care au fost implicate un număr de 28 persoane, din care 6 persoane au decedat.
Evoluţia personalului implicat în accidente de muncă, precum şi în alte accidente decât cele de muncă.
În perioada 2002 - 2004, personalul angajat implicat în accidente de muncă şi în alte accidente decât cele de muncă a crescut de la 46 la 62, după care, în anul 2006 faţă de anul 2005 a rămas nemodificat. Ponderea personalului angajat implicat în accidente de muncă şi în alte accidente în totalul personalului angajat, a crescut de la 0,13% în anul 2002, la 0,17% în anii 2005 şi 2006.
e) Numărul de personal care a beneficiat de despăgubiri ca urmare a asigurărilor de viaţă încheiate.

Din numărul total de 106.653 persoane (35.531 angajaţi x 3) pentru care s-au încheiat poliţe de asigurare cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA, au benenciat de despăgubiri 76 persoane respectiv 0,07%, iar în total prime plătite pe cele două poliţe de asigurare în sumă de 9.371.425 lei, valoarea despăgubirilor primite de 314.139,9 lei reprezintă 3,35%. Din numărul total de 89.858 persoane pentru care s-a încheiat poliţa de asigurare cu SC Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA, au beneficiat de despăgubiri un număr de 50 persoane respectiv 0,05% iar în total prime plătite în sumă de 4.531.744, valoarea despăgubirilor primite de 119.645 lei reprezintă 2,64%.
f) Costurile de exploatare

În formularul „Contul de profit şi pierderi“ la bilanţurile contabile încheiate în perioada 2002 - 2006, cheltuielile de exploatare evidenţiate sunt prezentate în tabelul 3.
În totalul cheltuielilor înregistrate de entitatea auditată, cheltuielile de exploatare au reprezentat: 102,45% în anul 2002; 97,85% în anul 2003; 97,81% în anul 2004; 98,08% în anul 2005 şi 99,57% în anul 2006.
În structura cheltuielilor de exploatare, cheltuieli cu ponderi însemnate sunt reprezentate de:
- cheltuielile cu personalul între 53,63% - 60,87% ;
- cheltuielile privind prestaţiile externe între 16,41% - 23,29% din care: cheltuieli cu asigurările între 0,25% - 12,38%;
- cheltuieli privind mărfurile între 2,66% - 6,82%;
- cheltuielile cu materii prime şi materiale între 4,20% - 4,92%;
- amortizarea şi provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale între 2,59% - 3,77%;
- alte cheltuieli materiale între 1,72% - 8,76%;
- cheltuielile din afară (energie şi apă) între 0,73% - 0,81%.
În evoluţie, în perioada 2002 - 2005, cheltuielile de exploatare au crescut în valoare absolută cu 234.695 mii lei, respectiv cu 150,9%, iar în anul 2006 faţă de anul 2005, au crescut în valoare absolută cu 110.448 mii lei, respectiv cu 115,8%.
g) Cifra de afaceri

Din analiza cifrei de afaceri a rezultat o creştere în valoare absolută de 253.884,0 mii lei în anul 2005, faţă de anul 2002, respectiv cu 155,16% şi de 100.875,0 mii lei în anul 2006 faţă de anul 2005, respectiv cu 114,12%.
Conform rapoartelor de gestiune încheiate în perioada 2002 - 2006, evoluţia cifrei de afaceri este rezultatul influenţei următorilor factori:
- încasarea informatizată a facturilor Romtelecom începând cu luna septembrie 2003;
- încasarea facturilor pentru utilităţi ca urmare a contractului încheiat cu Raiffeisen Bank;
- aplicarea unor majorări de tarife la data de: 15.10.2003 - pentru serviciile concurenţiale, 03.11.2003 pentru serviciile de bază; 01.08.2004 - pentru serviciile poştale universale şi neuniversale şi 18.04.2005 - pentru tarife poştale neuniversale;
- renegocierea contractului cu Banc Post începând cu 01.06.2005 pentru distribuirea alocaţiilor pentru şcolari, respectiv trecerea de la un comision fix de 5.000 lei (vechi)/prestaţie la un comision procentual de 3,75% din valoarea distribuită;
- încasarea facturilor emise de Mobifon SA începând cu iulie 2005;
- încasarea facturilor de energie electrică emise de Muntenia Sud începând cu luna mai 2005;
- distribuirea prin mandat poştal începând cu 01.01.2006 a indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor până la 2 ani;
- achiziţionarea rovignetei prin extinderea categoriilor de autovehicule;
- creşterea volumului de prestaţii: poşta de scrisori, produse Conex şi Orange, mandate poştale Western Union şi on-line, pensii, etc.
În concluzie, analizând indicatorii menţionaţi sub aspectul rezultatelor obţinute în raport cu resursele alocate, prin încheierea de asigurări de viaţă de grup în anul 2006, s-au constatat următoarele:
- Nu s-a realizat o stabilitate a personalului angajat, dimpotrivă, personalul angajat la 01.01.2006 de 35.551 persoane a fost diminuat cu 616 persoane ajungându-se la 31.12.2006 la 34.935 persoane;
- Gradul de producere a riscurilor pentru care au fost încheiate poliţele de asigurare de viaţă de grup este foarte scăzut, având în vedere numărul de persoane care au beneficiat de despăgubiri faţă de numărul total de persoane asigurate (0,07% - în baza poliţelor încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi 0,05% - în cazul poliţei încheiate cu SC Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA);
- Valoarea despăgubirilor primite faţă de valoarea primelor de asigurare plătite, în sumă de 13.903.169 lei, reprezintă 3,35% în baza poliţelor încheiate cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi 2,64% în baza, poliţei încheiate cu SC Asigurări - Reasigurări OMNIASIG SA.

3.5.3. Eficacitatea contractelor de asigurare
Principiul eficacităţii constă în gradul de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activităţi şi relaţia dintre impactul dorit şi impactul efectiv realizat.
Potrivit Referatului nr. 103/1092/10.03.2006 aprobat de CA al CN Poşta Română SA în şedinţa din data de 13.03.2006 (conform Hotărârii nr. 23, art.l), încheierea de asigurări sociale pentru salariaţi a fost motivată în scopul „completării salariilor cu poliţele de asigurări împotriva unor riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate, etc“.
Prin modul cum au fost încheiate poliţele de asigurări de viaţă de grup nr. GSC 0600582720 în valoare de 11.742.850 lei, nr. GSC 0600583611 în valoare de 7.000.000 lei şi nr. B 083883 în valoare de 4.531.744 lei, echipa de audit a constatat faptul că nu s-a realizat o completare a salariilor angajaţilor, întrucât primele de asigurare stabilite în aceste poliţe nu au fost incluse în veniturile salariale ale angajaţilor, fiind suportate pe costurile entităţii auditate pentru toţi salariaţii inclusiv pentru membrii de familie ai acestora, contrar Hotărârii CA nr.23/13.03.2006. Prin urmare, nu a fost suplimentat fondul de salarii pe anul 2006 cu contravaloarea primelor de asigurare stabilite în aceste poliţe.
În conformitate cu prevederile art. 5, alin. 2 din Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate, pentru realizarea acestui scop, (completarea salariilor cu poliţe de asigurare), entitatea auditată avea dreptul să încheie contracte de asigurare privată de sănătate pentru angajaţii săi acordate ca beneficii adiţionale la drepturile salariale ale acestora, lucru care nu s-a realizat. Pentru a analiza eficacitatea contractelor de asigurare este necesar să cuantificăm şi următorii indicatori economici:
a) veniturile realizate din activitatea de exploatare realizate faţă de cele planificate;
b) cheltuielile efectuate pentru activitatea de exploatare faţă de cele planificate;
c) profitul realizat din activitatea de exploatare faţă de cel planificat.
a) Din analiza datelor raportate de entitatea auditată în perioada 2002- 2006, s-a constatat o creştere a veniturilor totale, astfel:
- veniturile totale planificate în anul 2005 în sumă de 741.500 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2002 în sumă de 479.800 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 261.700 mii lei, respectiv o creştere de 154,54%, iar cele planificate în anul 2006 în sumă de 897.820 mii lei faţă de cele planificate în anul 2005 au crescut în valoare absolută cu suma de 156.320 mii lei, respectiv o creştere de 121,08%;
- veniturile totale realizate în anul 2005 în sumă de 748.13 mii lei, faţă de cele realizate în anul 2002 în sumă de 494.107 mii lei, au crescut în valoare absolută cu 254.029 mii lei, respectiv o creştere de 151,41%, iar cele realizate în anul 2006, în sumă de 852.211 mii lei, faţă de cele realizate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 104.075 mii lei, respectiv o creştere de 113,91 %.
De asemenea, şi veniturile din exploatare au înregistrat o creştere în perioada 2002 - 2006, astfel:
- veniturile din exploatare planificate în anul 2005 în sumă de 726.500 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2002, în sumă de 454.800 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 271.700 mii lei, respectiv o creştere de 159,74 %, iar cele planificate în anul 2006, în sumă de 885.820 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 159.320 mii lei, respectiv o creştere de 121,92%;
- veniturile din exploatare realizate în anul 2005, în sumă de 734.439 mii lei, faţă de cele realizate în anul 2002, în sumă de 468.624 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 265.815 mii lei, respectiv o creştere de 156,72%, iar cele realizate în anul 2006 în sumă de 831.973 mii lei, faţă de cele realizate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 97.354 mii lei, respectiv o creştere de 113,28%.
Echipa de audit concluzionează că:
- în totalul veniturilor realizate în perioada 2002 - 2006, veniturile din: activitatea de exploatare au reprezentat: 94,8% în 2002; 95,7% în 2003; 96,5% în 2004; 98,1% în 2005 şi 97,6% în 2006, fiind urmate de veniturile financiare care au reprezentat: 5,1% în 2002; 4,2% în 2003; 3,4% în 2004; 1,8% în 2005 şi 20,3% în 2006;
- în structura veniturilor financiare raportate de entitatea auditată, veniturile din dobânzi au reprezentat: 75,6% în 2002; 54,4% în 2003; 65,1% în 2004; 54,3% în 2005 şi 55,2% în 2006. Echipa de audit, din analiza veniturilor financiare realizate în anul 2006, a constatat că fără efort CN Poşta Română SA a obţinut venituri în sumă de 5.234,91 mii lei, astfel:
Conform situaţiilor prezentate de direcţiile regionale de poştă, au fost evidenţiate pe venituri financiare, dobânzi în sumă totală de 8.057,19 mii lei ca urmare a constituirii de depozite bancare la termen (1 - 10 zile) în suma totală de 35.103.946 mii lei din următoarele surse:
- surse atrase;
- fonduri publice;
- surse proprii.
În anul 2006, direcţiile regionale de poştă au primit fonduri publice în sumă totală de 22.479.841 mii lei, după cum urmează:
în contul bancar al oficiilor judeţene de poştă reprezentând:
- pensii din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi alte drepturi ce se plătesc odată cu pensiile suportate din bugetul consolidat al statului conform art. 8(1) din Convenţia nr. 652/22.12. 2003 încheiată cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, modificată şi completată prin actele adiţionale de la nr.1 la nr.8;
- indemnizaţii de şomaj şi alte drepturi acordate şomerilor suportate din bugetul asigurărilor de şomaj conform art.9(1) din Convenţia nr. 03/11.01.2006 încheiată cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
în contul bancar al direcţiilor regionale de poştă, reprezentând:
- pensii militare conform art.6 din Convenţiile nr. 100/88/18.02.2003 încheiată cu SRI, nr. 100/560/25.11.2002 încheiată cu MApN şi nr. 100/89/18.02.2003 încheiată cu MIRA;
- alocaţii de stat pentru copii cu handicap conform art.6 din Convenţia nr. 101/1453/23.02.2006 încheiată cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
Potrivit convenţiilor sus menţionate, din fondurile publice primite în conturi bancare, CN Poşta Română SA în calitate de prestator de servicii avea obligaţia să achite, lunar, în numele instituţiilor publice sus menţionate, sumele cuvenite titularilor de drepturi la domiciliul acestora. Pentru prestaţiile efectuate, în conformitate cu prevederile art. 8, al.8 din Legea bugetului de stat pe anul 2006, nr. 379/15.12.2005, CN Poşta Română SA avea dreptul să încaseze taxe poştale în cuantum de cel mult 1,35% din valoarea sumelor plătite.
Echipa de audit a constatat încasarea fondurilor publice în sumă de 22.479.841 mii lei, prin efectuarea nelegală de operaţiuni de plăţi din conturile de trezorerie ale ordonatorilor de credite (Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, MApN, SRI, MIRA, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap) în conturile bancare ale oficiilor judeţene de poştă sau în conturile bancare ale direcţiilor regionale de poştale contrar prevederilor:
- art. 70 din Legea 500/11 iulie 2002 privind finanţele publice, actualizată, care prevede:
(I) „Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare... efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi. (2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale“.
- art.5 din OUG 146/31 octombrie 2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, actualizată care prevede: (1) „Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare au obligaţia să vireze sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, serviciile prestate sau lucrărilor executate în conturile agenţilor economici beneficiari, deschise la unităţile trezoreriei statului în a căror rază aceştia sunt înregistraţi fiscali“, iar la art. 2: „(I) Prin trezoreria statului se derulează operaţiunile de încasări şi plăţi privind fonduri publice care privesc, după caz, fără a se limita la acestea:
a) veniturile şi cheltuielile bugetare de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul trezoreriei statului;
b) veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie şi se utilizează potrivit reglementărilor legale;
c) veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
f) alte venituri şi cheltuieli privind fonduri publice reglementate prin dispoziţii legale, inclusiv... obligaţiile de plată ale statului la baza cărora stau acorduri şi convenţii guvernamentale şi comerciale“.
Această modalitate de plată a fondurilor publice sus menţionate a fost convenită între ordonatorii de credite şi CN Poşta Română SA potrivit art. 8(1) din Convenţia nr. 652/22.12.2003, art. 9(1) din Convenţia nr. 03/11.01.2006, art. 6 din Convenţiile
nr. 100/88/18.02.2003,
nr. 100/560/25.11.2002,
nr. 100/89/18.02.2003 şi art.6 din Convenţia nr. 101/1453/23.02.2006.
Procedând astfel, conturile bancare ale oficiilor judeţene de poştă precum şi cele ale direcţiilor regionale de poştă prin care se derulau şi alte operaţiuni de încasări şi plăţi din surse proprii şi surse atrase au fost alimentate nelegal de către Casele Judeţene de Pensii, consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu fonduri publice în sumă totală de 22.479.841 lei, fără a se ţine seama de faptul că alimentarea cu aceste fonduri publice trebuia efectuată în conturile direcţiilor regionale de poştă deschise la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază, acestea sunt înregistrate fiscal.
În anul 2006, din disponibilităţile băneşti existente în aceste conturi (indiferent de sursă), au fost constituite depozite la termen (între 1 -10 zile) în valoare totală de 35.103.946 mii lei la bănci private (Banc Post, ING Bank, ABN Amro Bank, BCR, Citi Bank, BRD, Raiffeisen Bank) pentru care CN Poşta Română SA a încasat dobânzi în sumă totală de 8.057,19 mii lei, fără a evidenţia, distinct, în contabilitate depozitele constituite din fonduri publice şi dobânzile aferente.
Echipa de audit a constatat că faţă de valoarea depozitelor constituite în sumă de 35.103.946 mii lei, încasările de fonduri publice pentru plata drepturilor de protecţie socială însumează 22.479.841 mii lei, respectiv 64%.
La nivelul direcţiilor regionale de poştă, situaţia se prezintă conform TABEL 2.
Echipa de audit a constatat din analiza datelor prezentate mai sus că ponderea cea mai mare a încasărilor de fonduri publice imobilizate în depozite bancare la termen s-a înregistrat la: DRP Galaţi - 109,72% fiind urmată de: DRP Braşov - 99,95%, DRP Ploieşti - 93,63%, DRP Craiova - 87,13%, DRP Bacău - 77,51%, DRP Timişoara - 66,30%, DRP Constanţa - 51,92% şi DRP Bucureşti - 33,77%.
Aplicând ponderea încasărilor din fonduri publice în valoarea depozitelor constituite la valoarea dobânzilor încasate de aceste direcţii, rezultă dobânzile aferente depozitelor constituite din fonduri publice în sumă de 5.234,91 mii lei, conform TABEL 3.
Echipa de audit a constatat reîntregirea nelegală a veniturilor proprii ale CN Poşta Română SA cu contravaloarea dobânzilor în sumă de 5.234,91 mii lei aferente depozitelor bancare constituite din fonduri publice fără a se ţine seama de faptul că fondurile publice încasate în sumă de 22.479.841 mii lei nu aparţineau entităţii (nu erau rezultatul unor încasări din creanţe, alocaţii sau subvenţii), ci bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului de stat, CN Poşta Română SA având rolul de prestator de servicii privind achitarea lunară a sumelor reprezentând drepturi sociale la domiciliul persoanelor fizice în calitate de titulari.
Pentru prestaţiile efectuate privind achitarea lunară a drepturilor de protecţie socială sus menţionate, CN Poşta Română SA a înregistrat pe venituri taxe poştale în sumă totală de 244.250,7 mii lei.
Având în vedere faptul că fondurile publice în sumă de 22.479.841 mii lei cu care au fost alimentate conturile bancare aparţinând CN „Poşta Română SA au fost finanţate integral din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (Titlul VIII, Asistenţa socială), Bugetul Asigurărilor de şomaj, precum şi din Bugetul de Stat, în conformitate cu prevederile art. 62, alin (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, actualizată, contravaloarea dobânzilor aferente depozitelor bancare constituite din aceste fonduri se cuvin bugetelor din care au fost finanţate. În concluzie, din dobânzile încasate în anul 2006 în sumă totală de 8.057,19 mii lei, suma de 5.234,91 mii lei reprezintă dobânzi aferente depozitelor constituite la bănci private din fonduri publice aparţinând bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat ca urmare a sistemului de lucru stabilit prin convenţiile încheiate între entitatea auditată şi ordonatorii de credite ai drepturilor de protecţie socială.
b) Cheltuielile efectuate pentru activitatea de ezploatare în formularul „Contul de profit şi pierderi“ la bilanţurile contabile încheiate în perioada 2002 - 2006, cheltuielile efectuate pentru exploatare faţă de cele planificate prin bugetele de venituri şi cheltuieli
Echipa de audit a constatat o creştere a cheltuielilor totale efectuate în perioada 2002 - 2006, astfel:
- cheltuielile totale planificate în anul 2005, în sumă de 724.240 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2002, în sumă de 444.830 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 279.410 mii lei, respectiv o creştere de 162,8%, iar cele planificate în anul 2006, în sumă de 848.820 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 124.580 mii lei, respectiv o creştere de 117,20%;
- cheltuielile totale efectuate în anul 2005, în sumă de 708.528 mii lei, faţă de cele efectuate în anul 2002, în sumă de 449.239 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 259.289 mii lei, respectiv o creştere de 157,71%; cele efectuate în anul 2006, în sumă de 808.859 mii lei, faţă de cele efectuate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 100.331 mii lei, respectiv o creştere de 114,16%.
De asemenea, şi cheltuielile efectuate pentru activitatea de exploatare au înregistrat creşteri, astfel:
- cheltuielile planificate pentru activitatea de exploatare în anul 2005, în sumă de 714.240 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2002, în sumă de 440.830 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 273.410 mii lei, respectiv o creştere de 162,02%, iar cele planificate în anul 2006, în sumă de 842.720 mii lei, faţă de cele planificate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 128.480 mii lei, respectiv o creştere de 117,98%;
- cheltuielile efectuate pentru exploatare în anul 2005, în sumă de 694.961 mii lei, faţă de cele efectuate în anul 2002, în sumă de 460.266 mii lei, au crescut în valoare absolută cu suma de 234.695 mii lei, respectiv o creştere de 150,99%, iar cele efectuate în anul 2006 în sumă de 805.409 mii lei, faţă de cele efectuate în anul 2005, au crescut în valoare absolută cu suma de 110.448 mii lei, respectiv o creştere de 115,89%.
În structură, cheltuielile efectuate pentru activitatea de exploatare în perioada 2002 - 2006 au reprezentat: 102,4% în 2002; 97,8% în 2003 şi 2004; 98% în 2005 şi 99,5% în 2006.
c) Profitul din exploatare realizat faţă de cel planificat Profitul realizat faţă de cel planificat în perioada 2002 - 2006 este prezentat în TABEL 5.
În evoluţie, în perioada 2002 - 2004, profitul planificat a avut o evoluţie descendentă înregistrând o scădere în valoare absolută în sumă de 26.456 mii lei, respectiv o scădere de 24,3%, după care în perioada 2005 - 2006 s-a înregistrat o evoluţie ascendentă înregistrând o creştere în valoare absolută în sumă de 31.740 mii lei, respectiv o creştere de 283,89%.
- Din activitatea de exploatare, în perioada 2002 - 2004, profitul planificat a avut o evoluţie descendentă înregistrând o scădere în valoare absolută în sumă de 10.656 mii lei, respectiv o scădere de 23,72%, după care în perioada 2005 - 2006 s-a înregistrat o evoluţie ascendentă înregistrându-se o creştere în valoare absolută de 30.840 mii lei, respectiv o creştere de 351,54%.
- Din activitatea financiară, în perioada 2002 - 2005, profitul planificat a avut o evoluţie descendentă, înregistrându-se o scădere în valoare absolută în sumă de 16.000 mii lei, respectiv o scădere de 23,8%, după care în anul 2006 faţă de anul 2005 a înregistrat o creştere în valoare absolută în sumă de 900 mii lei, respectiv o creştere de 118%.
În perioada 2002 - 2003, pe total activitate desfăşurată, profitul realizat a avut o evoluţie descendentă, înregistrând o scădere în valoare absolută în sumă de 42.356 mii lei, după care în perioada 2004 - 2006 a avut o evoluţie ascendentă, înregistrând o creştere în valoare absolută în sumă de 40.279 mii lei, respectiv de 14 ori.
Faţă de profitul planificat, în anii 2002 şi 2005 s-au înregistrat depăşiri (128,3% în 2002 şi 229,4% în 2005), iar în anii 2003, 2004 şi 2006 s-a constatat nerealizarea profitului planificat cu: 92% în 2003; 64% în 2004 şi cu 12% în 2006.
Din activitatea de exploatare, cu excepţia anului 2005 când profitul realizat a înregistrat o depăşire faţă de profitul planificat în valoare absolută cu 22.718 mii lei, respectiv cu 322%, în anii 2003, 2004 şi 2006 s-a constatat nerealizarea profitului planificat cu 40% în anul 2002 şi 39% în anul 2006, precum şi înregistrarea de pierderi în sumă de: 9.171 mii lei în 2003 şi de 5.580 mii lei în 2004.
În concluzie, echipa de audit a constatat că pierderile înregistrate în 2003 în sumă de 9.171 mii lei, respectiv cele înregistrate în 2004 în sumă de 5.580 mii lei, au fost acoperite din profitul realizat din activitatea financiară de 11.694 mii lei în anul 2003 şi respectiv de 6.653 mii lei în anul 2004.
În perioada 2002 - 2005, rezultatul financiar a înregistrat o evoluţie descendentă, înregistrând o scădere în valoare absolută de 36.381 mii lei, respectiv de 280 ori, după care în anul 2006, profitul realizat din această activitate a înregistrat o creştere faţă de anul 2005 în valoare absolută de 16.658 mii lei, respectiv o creştere de 129 ori.
Echipa de audit a constatat nerealizarea profitului planificat din activitatea de exploatare în anii: 2002, 2003, 2004 şi 2006 datorită următoarelor cauze:
nerespectarea limitei maxime a cheltuielilor de exploatare prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate pentru anii 2002 şi 2004, astfel:
- cheltuielile de exploatare planificate în 2002, în sumă de 440.083 mii lei, au fost depăşite în valoare absolută cu 19.430 mii lei, respectiv cu 104,4%;
- cheltuielile de exploatare planificate în 2004, în sumă de 642.686 mii lei, au fost depăşite în valoare absolută cu 10.072 mii lei, respectiv 101,5%; [1]
efectuarea de cheltuieli pentru exploatare peste nivelul veniturilor realizate din această activitate în perioada 2003 - 2004, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi în sumă de 9.171 mii lei în 2003 şi de 5.580 mii lei în 2004, astfel:
- cheltuielile de exploatare efectuate în 2003, în sumă de 547.604 mii lei, au depăşit veniturile din exploatare în sumă de 538.433 mii lei, înregistrându-se o depăşire în valoare absolută de 9.171 mii lei, respectiv cu 101,7%;
- cheltuielile de exploatare efectuate în 2004, în sumă de 652.758 mii lei, au depăşit veniturile realizate din exploatare în sumă de 647.178 mii lei, înregistrându-se o depăşire în valoare absolută de 5.580 mii lei, respectiv cu 100,8%; [1]
depăşirea limitei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru 2006, prin efectuarea de cheltuieli pentru exploatare în procent mai mare decât cel de realizare a veniturilor din această activitate, astfel:
- au fost efectuate cheltuieli în sumă de 805.409 mii lei, respectiv în procent de 95,5%;
- au fost realizate venituri în sumă de 831.973 mii lei, respectiv în procent de 93,92%.
Echipa de audit a constatat că efectuarea de cheltuieli de exploatare peste nivelul de realizare a veniturilor din exploatare în 2006, s-a datorat efectuării de cheltuieli cu primele de asigurare facultative în sumă de 22.737,9 mii lei, ceea ce reprezintă 2,8% în totalul cheltuielilor efectuate pentru exploatare în sumă 805.409 mii lei.
CAPITOLUL IV

RECOMANDĂRI ÎN BAZA CONSTATĂRILOR FORMULATE

În acţiunea de audit al performanţei privind încheierea de contracte cu societăţile de asigurări, s-au conturat recomandări privind: încheierea şi derularea contractelor de asigurare facultative, achiziţia serviciilor de asigurare facultative şi a modului de evidenţiere în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare urmărindu-se ca recomandările să fie orientate spre înlăturarea deficienţelor constatate şi atingerea unor standarde de performanţă.
Echipa de audit recomandă:
1. Elaborarea unor proceduri privind determinarea şi evaluarea riscurilor la care sunt supuşi salariaţii în vederea încheierii de contracte de asigurări facultative, numai pentru salariaţii supuşi la riscurile pentru care n-au fost luate măsuri de prevenirea producerii acestora.
2. Încheierea contractelor de asigurări facultative pentru salariaţi în conformitate cu prevederile Legii 95/2006 privind asigurările voluntare de sănătate şi cu respectarea condiţiilor aprobate de CA al CN Poşta Română SA.
3. Încheierea contractelor de asigurare de grup cu respectarea condiţiilor de înscriere în contractul de asigurări a numelui beneficiarului asigurării, prevăzute la art. 10 din Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, actualizată, pentru identificarea salariaţilor supuşi asigurării faţă de cei existenţi în unitate în momentul încheierii acestora.
4. Încheierea contractelor de asigurări facultative cu respectarea condiţiilor privind asigurarea salariaţilor şi riscurile supuse asigurării din Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2005 - 2009, modificat prin Actul adiţional nr. 101/2584/17.04.2006 pentru asigurarea salariaţilor în condiţiile legii fără membrii de familie ai acestora.
5. Încheierea contractelor de asigurare cu respectarea condiţiilor privind activitatea de agent de asigurare prevăzute la art. 34*) din Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor pentru desfăşurarea activităţii de intermediere în asigurări numai de către persoane fizice şi persoane juridice care deţin o autorizaţie valabilă, scrisă din partea unui asigurator, denumită contract de agent.
6. Încheierea contractelor de asigurare în limita cheltuielilor cu primele de asigurare prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat la data încheierii acestora.
7. Aplicarea modificărilor Contractului colectiv de muncă pe perioada 2005 - 2009 de la data înregistrării lor la DMSSF - Municipiul Bucureşti în conformitate cu prevederile art. 31, alin. 2 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, actualizată.
8. Achiziţia serviciilor de asigurări în conformitate cu prevederile OUG 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii pentru compararea mai multor oferte din care să fie selectată cea care asigură minimizarea costurilor resurselor alocate, respectându-se astfel principiul economicităţii.
9. Recalcularea şi regularizarea primelor de asigurare în conformitate cu condiţiile generale şi specifice anexate contractelor de asigurare încheiate pentru evidenţierea pe cheltuieli şi respectiv pentru plata prirnelor de asigurare aferente persoanelor/bunurilor asigurate existente în unitate în perioada asigurată faţă de cele pentru care s-au încheiat contracte de asigurare.
10. Înştiinţarea societăţii de asigurare despre producerea riscului asigurat în termenul prevăzut în contractul de asigurare în conformitate cu prevederile art. 19, alin.l din Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, actualizată.
11. Recuperarea pagubelor în sumă de 11.384,54 lei, produse în perioada asigurată de la SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA (6.080,54 lei) şi de la SC Asigurare - Reasigurare ASTRA SA (5.304 lei) în conformitate cu Condiţiile generale şi specifice anexate contractelor de asigurări încheiate cu aceste societăţi.
12. Luarea tuturor măsurilor legale de recuperare a cheltuielilor în sumă de 1.455.996,85 lei, efectuate în favoarea SC POSTCOM SA fără a avea la bază o contraprestaţie.
13. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu primele de asigurare, pe bază de facturi fiscale emise de societatea de asigurări, în conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii contabilităţii 82/1991, republicată.
14. Refacerea convenţiilor încheiate cu Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, MApN, SRI, MIRA, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, în conformitate cu prevederile art. 70 din Legea 500/2002 privind finanţele publice şi art. 5 din OUG 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului pentru efectuarea plăţilor de fonduri publice reprezentând drepturi de protecţie socială în conturile direcţiilor regionale de poştă deschise la unităţile Trezoreriei Statului în a căror rază teritorială, acestea sunt înregistrate fiscal.
15. Reîntregirea veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor de şomaj precum şi a bugetului de stat cu suma de 5.234,91 mii lei reprezentând dobânzi încasate de entitate pentru depozitele la termen constituite la bănci private din fonduri publice finanţate integral din aceste bugete.
16. Respectarea în execuţie a limitei maxime a cheltuielilor de exploatare prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, precum şi efectuarea de cheltuieli pentru exploatare sub nivelul veniturilor realizate din această activitate în conformitate cu prevederile HG de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli.
17. Stabilirea răspunderii şi recuperarea sumei de 5.164.024 lei de la persoanele vinovate de încheierea contractelor de asigurare cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi SC Asigurare - Reasigurare OMNIASIG SA pentru membrii de familie ai salariaţilor pentru care entitatea auditată nu şi-a asumat această obligaţie prin Contractul colectiv de muncă încheiat pe perioada 2005 - 2009, cu modificările ulterioare.
18. Stabilirea răspunderii şi recuperarea sumei de 1.411.420,54 lei, calculată pe perioada 4 martie - 18 aprilie 2006, de la persoanele vinovate de încheierea contractelor de asigurare cu SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA pentru alte riscuri decât cele asumate de entitatea auditată până la data 19 aprilie 2006, conform art. 61 din Contractul colectiv de muncă încheiat pe perioada 2005 - 2009.
19. Stabilirea răspunderii şi recuperarea sumei de 59.604,34 lei de la persoanele vinovate de:
- încheierea contractelor de asigurare cu SC Allianz Ţiriac Asigurări SA pentru un număr de 35.551 salariaţi, în plus cu 472 persoane faţă de personalul existent în entitate la acea dată de 35.079 persoane;
- nesolicitarea la SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA şi neurmărirea recalculării primelor de asigurare datorate în funcţie de fluctuaţia personalului angajat în perioada 4 martie - 3 septembrie 2006.
20. Stabilirea răspunderii şi recuperarea sumei de 14.884,75 lei de la persoanele vinovate de nerecalcularea primelor de asigurare plătite la: SC Allianz Ţiriac - Asigurări SA pentru perioada 5.06 - 10.07.2006 când un număr de 590 de persoane au plecat din entitate, nemaiavând calitatea de asiguraţi în conformitate cu condiţiile generale şi specifice anexate contractelor de asigurare încheiate cu această societate.
Prezentul Raport de audit a fost întocmit în 3 (trei) exemplare şi a fost înregistrat sub nr. 101/6732 din 26.07.2007 la entitatea auditată, din care un exemplar a fost lăsat acesteia, iar 2 (două) exemplare au fost luate de echipa de audit.
Echipa de audit:

Şef serviciu: Apostol Ana
Controlor financiar: Nedelcu Ionica
Controlor financiar: Rizea Camelia
Controlor financiar: Nuţu Olga-Anca


(sursa: cotidianul national INTERESUL PUBLIC, www.interesulpublic.ro)