CEDO interzice agenţilor infiltraţi să-şi mai provoace „ţintele“

Investigatorii sub acoperire nu trebuie să provoace persoanele pe care le supraveghează la comiterea de infracţiuni, chiar dacă aparenţii „răufăcători“ sunt, de fapt, agenţi infiltraţi ai statului. Aşa este enunţat unul dintre viitoarele principii ce vor ghida activitatea Curţii Europeane a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg şi la care Ministerul Justiţiei a fost solicitat să se alinieze. În acest sens, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a transmis o scrisoare ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, în care îi cere ca, în procedura de elaborare a proiectului Codului de procedură penală, să se ţină cont şi de modificările din jurisprudenţa CEDO. În scrisoarea publicată pe siteul CSM se arată că, potrivit jurisprudenţei CEDO, agenţii infiltraţ i ai statului sau orice persoană ce acţionează sub coordonarea sau supravegherea unei autorităţi (a organelor poliţiei sau a procurorului), care în activitatea desfăşurată îşi depăşesc limitele atribuţiilor conferite de lege sunt agenţii provocatori. Curtea Europeană a mai arătat că intervenţia agenţilor infiltraţi trebuie însoţită de garanţii, chiar şi atunci când este vorba în cauză despre represiunea traficului de stupefiante. În plus, în încheierea motivării cererii CEDO, se arată că interesul public, într-o societate democratică, nu poate justifica utilizarea de elemente obţinute ca urmare a unei provocări poliţieneşti.(sursa EVZ)

In 1999, intr-o confruntare cu un politician roman care a gafat, Joseph Biden a amenintat ca se va opune aderarii tarii noastre la NATO

Joseph Biden (foto stanga), posibilul viitor vicepresedinte american al lui Barak Obama, a vizitat Romania in septembrie 1999 si a avut o discutie aprinsa cu un lider al opozitiei romane de la acea vreme, pe tema aderarii Romaniei la NATO. Intamplarea este povestita de James Rosapepe - fost ambasador al SUA in Romania intre 1998-2001, acum senator democrat de Maryland - intr-un editorial publicat de Wall Street Journal. Pretextul editorialului este de a raspunde la intrebarea cum va gestiona Joseph Biden, ca vicepresedinte al SUA, atributiile care ii revin ca detinator al acestei functii.

"Am avut ocazia sa-i vad stilul de conducere de aproape, in septembrie 1999. Eram ambasador in Romania si ne aflam in perioada de dupa reusita NATO de a opri epurarile etnice din Kosovo. Oficialii americani se opreau la Bucuresti pentru a le multumi romanilor pentru sustinere si pentru a discuta despre perspectivele Balcanilor pentru anii urmatori", isi incepe Rosapepe relatarea despre vizita posibilului vicepresedinte american. Fostul ambasador la Bucuresti remarca o atitudine extrem de diferita a lui Biden fata de a majoritatii oficialilor americani care faceau escale la Bucuresti si erau extrem de relaxati. Biden a fost extrem de curios si l-a coplesit pe Rosapepe cu intrebari inca de cand a aterizat pe Otopeni. "In cele 20 de minute de mers cu masina pana in oras, m-a chestionat cu privire la atitudinile romanilor, despre statutul unor lideri guvernamentali si despre culisele politicii externe romanesti in privinta lui Slobodan Milosevici, care se afla inca la putere in Iugoslavia", isi aminteste Rosapepe. Si face o observatie: fiindca Biden ii cunostea pe toti liderii marcanti inca dinaintea indepartarii dictatorului Nicolae Ceausescu in 1989, intrebarile lui au fost foarte dificile. In intalnirile cu presedintele Emil Constantinescu si cu alti oficiali, Biden le-a multumit pentru sustinerea NATO si apoi a abordat subiectul Milosevici: cat de puternic credeau ei ca era Milosevici in Iugoslavia dupa razboi, ce parere aveau despre diferitii lideri ai opozitiei sarbe. "Intreba despre fiecare in parte, din moment ce ii cunostea personal si pe acestia", remarca fostul ambasador.

"In majoritatea intalnirilor, liderii romani reiterau interesul lor profund pentru aderarea la NATO. La un dejun la mine acasa cu liderii partidelor de opozitie, unul dintre ei a spus ca aderarea la NATO este importanta pentru tara lor pentru un motiv pe care nu il mai auzisem inainte. <>, a spus acesta. <>. Dl. Biden, vizibil furios, s-a ridicat de pe scaun, s-a aplecat peste masa si a spus: <<Daca acesta este motivul pentru care vreti sa intrati in NATO, ma voi asigura ca asta nu se va intampla niciodata>>", relateaza James Rosapepe disputa de acum aproape 10 ani de la Bucuresti. Fostul ambasador al SUA la Bucuresti mai spune ca alti participanti la dejun - minti rationale, mai putin infierbantate - i-au asigurat pe el si pe Biden ca "acel domn a vorbit gresit si ca romanii aveau relatii bune cu minoritatea maghiara". "Si aveau dreptate. Cand partidul de opozitie a ajuns la putere un an mai tarziu, partidul minoritatii maghiare a sustinut noul guvern. In 2004 Romania a aderat la NATO, cu sustinerea dlui. Biden", incheie istorisirea acelui episod James Rosapepe.

Joseph Biden a adus franchete si pasiune politicii externe, stiind cand sa spuna lucrurilor pe nume si ce sa spuna exact. "Iar romanii l-au respectat pentru asta", comenteaza diplomatul american. O intalnire "extraordinara" pe care a avut-o Biden la Bucuresti a fost cu Petre Roman, pe atunci presedintele Senatului. Insa, in ciuda faptului ca intalnirea i-a fost de folos si a fost atat de buna, Biden a fost curios sa stie de ce oficialul roman avea o stare de spirit atat de proasta: "De ce este tipul asta atat de suparat? Arata asa cum ma simteam eu cand am prezidat pentru ultima data Comisia Juridica", i-a spus el lui Rosapepe. "Il framanta mari probleme, stii despre ce e vorba?", a continuat.Fostul ambasador in Romania a fost uimit de observatia de finete facuta de oaspetele sau. "Eram uimit. Fara sa stie ultimele evolutii din politica interna a Romaniei, dl. Biden citise limbajul corporal al dlui. Roman si si-a dat seama ca acesta din urma era sub mare stres. Dl. Roman era sub o mare presiune fiindca sustinerea publica pentru coalitia de guvernamant, care includea si partidul sau, era din ce in ce mai mica. Dupa numai cateva luni, a dat jos guvernul, l-a inlocuit pe primul ministru si a devenit el insusi ministru de externe. Partidul dlui. Roman a supravietuit urmatoarelor alegeri, dar nu la putere, ci in opozitie", comenteaza Rosapepe, admirativ fata de intuitia lui Biden in ceea ce-i priveste atat pe politicienii americani, cat si straini. (sursa Hot News)

DIN CICLUL CINE E EI SI NE CONDUCE: PATAPIEVICI, UN FEL DE FIU AL ANEI PAUKER

Expozitia de arta (ce fel?) de la New York, sponsorizata de Institutul Cutural Roman, a generat ample controverse in randul opiniei publice. Acuzat ca in calitate de sef al ICR si de fost membru al Consiliului National al Studierii Arhivelor Statului (CNSAS) a facut anumite jocuri, Horia Roman Patapieci a avut o riposta dura, declarand ca cei care-l acuza de anumite matrapazlacuri ar fi rau intentionati. Mai mult, anumiti analisti (fosti redutabili membri de partid ori actuali ofiteri acoperiti care activeaza in presa; deocamdata nu dau nume in ceea ce ii priveste pe ultimii, dar ii stiu si am documente care sa probeze acewst lucru)au sarit in apararea Patapieviciului sustinand ca de fapt dezvaluirile referitoare la adresa activitatii acestuia ca se sef al ICR ar fi de fapt un "marait" indreptat impotriva presedintelui Traian Basescu. Nimic mai fals! De fapt, Patapieviciul doreste sa-si acopere trecutul si propria neputinta si sa manipuleze opinia publica in incercarea de a-si ascunde originile si incapacitatea (inclusiv intelectuala, psihica si fizica).
Am scris acum cativa ani despre originile filosofului care le stie pe toate.... Atunci HRP-ul a avut o reactie "spontana" in EVZ, care ulterior s-a dovedit a fi in fapt o simpla minciuna menita a-si acoperi trecutul, originile, familia... Neputinta intr-un cuvant! Viata insa a mers inainte. Si acum adevarurile privindu-l pe acest individ provenit dintr-o familie de comunisti ies din nou la iveala...
Am intrat in posesia unei autobiografii olografe a tatalui filosofului din care reiese apartenenta acestuia la miscarea comunista. Desigur, HRP nu are nicio vina pentru greselile tatalui. Insa macar avea obligatia morala sa recunoasca ca a fost copil de nomenclaturist (inchipuiti-va ca la sefia CNSAS ar fi ajuns un copil al Anei Pauker...). Si, din aceasta ipostaza, nu ar fi trebuit sa accepte - daca avea DEMINITATE - un post la CNSAS, calitate in care a acoperit ororile regimului in care tatal sau a avut o pozitie privilegiata. Insa ce te faci cand e vorba despre misiune... Zilele acestea voi publica pdf.-uri legate de trecutul tatalui lui HRP. Asta pentru ca lumea sa inteleaga ca se naste din pisica, soareci mancanca...
P.S. _ Nicio reactie stimabile domn Alfa si Omega al inteletualitatii romane? Astept o tresarire de orgoliu.... Asta daca va tine instalatia (in caz ca intelegeti ce am vrut sa zic; dar nu cred ca intelegeti, pentru ca nu ati avut copilaria grea asa cum a fost a mea.... sau a altor zeci de milioane de decretei care nu au avut parintii activisti ai Partidului Muncitoresc Roman).Alo! Domnu'! Se aude? Ciocu' mic - dupa cum zicea doamna deputat colega de partid cu domnu' presedinte care v-a pus pe post! Asta ca sa ma esprim in termeni populari... Si sa nu comentam mai mult! Apropo de New York! Stiti dvs. tovarasul HRP la ce ma refer...:))

ALINA DUMITRU, O JUDOKA DE AUR

Pe 30 august o sa implineasca 26 de ani si deja este campiona olimpica si cvintuplă campioană europeană la judo. Alina Dumitru a deschis cum nu se putea mai bine aventura romaneasca la Beijing, dupa ce a învins-o clar în finală, prin ippon (!!!), pe cubaneza Yanet Bermoy si in semifinala pe campioana olimpică de la Atena, japoneza Ryoko Tani. Felicitari Alina!
Conform statisticilor, Alina Dumitru este prima campiona olimpica la judo in proba feminina. Insa prima judoka româncă medaliată la Olimpiada a fost Simona Richter, care a cucerit medalia de bronz la Olimpiada de la Sydney in anul 2000. În 1984, tot bronz au mai castigat Mircea Frăţică şi Mihai Cioc.